ianuarie 2019

Carl G. Hempel (1905-1997) a fost principalul susținător al teoriei explicative a „legii de acoperire” și a paradoxurilor confirmării ca elemente de bază ale teoriei științei. Un maestru al metodologiei filosofice, Hempel a urmărit explicarea unor concepte inițial vagi și … Citeşte mai mult The post Carl Hempel despre explicațiile științifice appeared first on SetThings.

Hylarie Kochiras, în Gravity and Newton’s substance counting problem, a abordat într-un mod inedit multe pasaje newtoniene cunoscute. Ea constată următoarele două probleme pentru Newton: i) „Problema cauzală a gravitației” se transformă într-o problemă insolubilă în ceea ce privește repartizarea … Citeşte mai mult The post Eric Schliesser vs. Hylarie Kochiras despre monismul lui Newton

Autor: Nicolae Sfetcu O introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantică. Un ghid pentru cine dorește să înțeleagă cea mai modernă, mai complexă și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile … Citeşte mai mult The post Mecanica cuantică fenomenologică appeared first on SetThings.

O mare parte din epistemologia actuală este dedicată înțelegerii parcursului complex, sinuos, prin care avansează cunoașterea. Acesta este mediul filosofic în care activitatea de informații, ca formă de cunoaștere, ar trebui să fie situată. Activitatea de informații este deseori clasificată … Citeşte mai mult The post Criterii epistemologice în activitatea de informații appeared first on

Filmele SF ale lui Andrei Tarkovsky, Solaris (1972) și Stalker (1980), au afinități precise și creative cu zona fantastică din literatura rusă și sovietică. Interacțiunile metaforice, bipolaritățile, relațiile cu o Alteritate aflată odată în exteriorul și în interiorul personajelor, anticiparea … Citeşte mai mult The post Filmele SF ale lui Andrei Tarkovsky appeared first on

Argumentul teleologic sau argumentul fizico-teologic, cunoscut și ca argumentul designului sau argumentul designului inteligent, este un argument pentru existența lui Dumnezeu sau, în general, pentru un creator inteligent bazat pe dovezi percepute de design deliberat în lumea naturală. Cele mai … Citeşte mai mult The post Argumentul teleologic clasic despre existența lui Dumnezeu appeared first

Ernest Sosa încearcă în ”Existential Relativity” să afle răspunsuri la întrebarea ”ce anume ne permite să distingem clasele distincte ale entităților favorizate ca fiind realmente obiective?” Abordarea sa este  într-un context care respinge eliminativismul pe de o parte și pune … Citeşte mai mult The post Ernest Sosa despre relativitatea existențială appeared first on SetThings.

De-a lungul secolelor, cunoașterea a însemnat cunoaștere dovedită – dovedită fie de puterea intelectului, fie de dovezile simțurilor. Înțelepciunea și integritatea intelectuală au cerut ca cineva să renunțe la declarațiile nedovedite și să reducă, chiar și în gând, decalajul dintre … Citeşte mai mult The post Imre Lakatos: Epistemologiile lui Popper și Kuhn appeared first

Trebuie să distingem speciile de științe matematice și să determinăm ce și câte sunt; pentru că, după forma sa generică și atotcuprinzătoare, este necesar să se ia în considerare diferențele specifice dintre științele particulare. Pitagoreenii au considerat că toate științele … Citeşte mai mult The post Proclus, comentariu la Elementele lui Euclid: Despre clasificarea pitagoreană

Filosofia, ocupând un loc important în vechea Clasificare zecimală Dewey, unde psihologia era o parte a filosofiei, este acum la egalitate cu psihologia și împărtășește aceleași secțiuni în Clasificarea zecimală universală (CZU). Deși filozofia își păstrează destul de clar domeniul … Citeşte mai mult The post Concepte filosofice appeared first on SetThings.