Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosoficePrincipalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului.
În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv.
Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite.

Cuvinte cheie: Solaris, Andrei Tarkovsky, film, tehnica cinematografică, psihologie, filosofie, dualism minte-corp, identitate personală, heterotopia

CUPRINS

Abstract
Introducere
1 Tehnica cinematografică
2 Aspecte psihologice
3 Aspecte filosofice
Concluzii
Bibliografie
Note

DOI: 10.13140/RG.2.2.24928.17922

(02.06.2018)

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/filmul-solaris-regia-andrei-tarkovsky-aspecte-psihologice-si-filosofice/

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Cum se tipăresc cărțile

Astăzi, majoritatea cărților sunt imprimate prin litografie offset. Când o carte este imprimată, paginile sunt prevăzute într-o anumită ordine astfel încât după ce foaia este tipărită și este pliată paginile vor fi în ordinea corectă. Cărțile tind să fie fabricate în prezent în câteva dimensiuni standard. Dimensiunile cărților sunt de obicei specificate ca „dimensiuni finisate”: dimensiunea paginii după ce foaia a fost îndoită și finisată.

 Unele cărți, în special cele cu ediții mai mici (mai puține exemplare) vor fi imprimate pe prese offset cu alimentare de coli, dar cele mai multe cărți sunt acum imprimate pe prese web, care sunt alimentate de o rolă continuă de hârtie, și, prin urmare, au posibilitatea de a imprima mai multe exemplare într-un timp mai scurt. Pe măsură ce linia de producție funcționează, foile unei „cărți” complete sunt colectate împreună într-o singură stivă, alături de o alta, ș.a.m.d.

Cum se tipăresc cărțile

Cunoaștere și Informații

Cunoaștere și InformațiiCunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor.
Analiza informațiilor poate fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică.
Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. „Spațiul” activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala „democratizare” a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public.
Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii.

CUPRINS

Introducere
1 Cunoaștere
– Definirea cunoașterii în filozofie
– Comunicarea cunoașterii
– Cunoașterea situată
– Cunoașterea parțială
– Cunoașterea științifică
– 1.1 Ontologia
– – Prezentare generală
– – – Unele întrebări fundamentale
– – – Concepte
– – – Tipuri
– – Istorie
– – – Originile
– – – – Parmenide și monismul
– – – – Pluralismul ontologic
– – – – Platon
– – Ontologia în știință
– – Alte subiecte ontologice
– – – Formațiuni ontologice
– – – Certitudine ontologică și epistemologică
– – – Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei
– – – Ontologie și limbă
– – – Ontologie și geografia umană
– – – Realitate și actualitate
– 1.2 Epistemologia
– – Context și semnificație
– – Cunoașterea
– – – Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă
– – – Credință
– – – Adevăr
– – – Justificare
– – – Problema lui Gettier
– – – Externalism și internalism
– – – Problema valorii
– 1.3 Metodologii
– – Prezentare generală
– – – Procesul
– – – – Formularea unei întrebări
– – – – Ipoteza
– – – – Predicția
– – – – Testarea
– – – – Analiza
– – – Alte componente
– – – – Replicarea
– – – – Examinarea externă
– – – – Înregistrarea și partajarea datelor
– – Investigații științifice
– – – Proprietățile cercetării științifice
– – – Credințe și prejudecăți
– – Elementele metodelor științifice idealizate
– – Elemente ale metodei științifice
– – – Caracterizări
– – – Incertitudine
– – – Definire
– – – Dezvoltarea ipotezelor
– – – Predicții din ipoteze
– – – Experimente
– – – Evaluare și îmbunătățire
– – – Confirmarea
– – Modele de cercetare științifică
– – – Modelul clasic
– – – Modelul ipotetico-deductiv
– – – Modelul pragmatic
– – Știința sistemelor complexe
– 1.4 Hermeneutica
– – Etimologie
– – Hermeneutica filosofică
– – – Hermeneutica modernă
– – – – Schleiermacher (1768-1834)
– – – – Dilthey (1833-1911)
– – – – Heidegger (1889-1976)
– – – – Gadamer (1900-2002) și colab.
– – – – Noua hermeneutică
– – – – Hermeneutica marxistă
– – – – Hermeneutica obiectivă
– 1.5 Filosofia limbajului
– – Subiecte și sub-domenii majore
– – – Compoziție și părți
– – – Natura sensului
– – – Referință
– – – Mintea și limba
– – – – Înnăscut și învățat
– – – – Limba și gândul
– – – Interacțiunea socială și limba
– – Limbajul și filozofia continentală
– – Probleme în filosofia limbajului
– – – Imprecizia
– – – Problema universalului și a compoziției
– – – Natura limbajului
– – – Abordări formale versus informale
– – – Traducere și interpretare
– 1.6 Logica
– – Concepte
– – Forma logică
– 1.7 Filosofia logicii
– – Adevăr
– – – Purtătorii de adevăr
– – – Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare
– 1.8 Declarații
– – Declarația ca o entitate abstractă
– 1.9 Dileme
– – Utilizarea dilemei în logică
– 1.10 Limitările cognitive
– – Colin McGinn
– – Friedrich Hayek
– – John Tyndall
– – Noam Chomsky
– – Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene)
– – Noi misterieni
– 1.11 Managementul cunoașterii
– – Cercetare
– – – Dimensiuni
– – – Strategii
– – – Motivații
– 1.12 Ingineria cunoașterii
– 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații
2 Date
– Date, informații, cunoaștere și înțelepciune
– În alte domenii
– Memoria
– – Procese
– Înregistrări
– 2.1 Referințe
– – Etimologie și semnificații
– – Semantică
– – – Sens
– – – Referent absent
– – – Semnul lingvistic
– – Informatică
– – Biblioteci și știința informației
– – Psihologie
– – Școala
– – Lege
– – Artă
– 2.2 Simboluri
– – Etimologie
– – Definiții
– – Simbolurile și semiotica
– – Psihanaliza, retorica și arhetipuri
– – Paul Tillich
– – Rolul contextului în simbolism
– – – Semnificația istorică
– – – Context
– – Acțiuni simbolice
– 2.3 Baze de date
– – Baze de date guvernamentale
– – – Uniunea Europeană
– – Baze de date naționale ADN
– 2.4 Metadate
– – Definiție
– – Identificarea
– – – Exemplu
– 2.5 Statistici
– – Domeniu
– – – Statistica matematică
– – – Prezentare generală
3 Informații
– Abordarea teoriei informației
– Ca intrare senzorială
– Ca reprezentare și complexitate
– Informația ca mesaj
– Informația ca determinant al transformărilor
– Utilizarea studiului informațiilor
– Informații mediate tehnologic
– Informații sub forma unor fișiere
– Semiotica
– 3.1 Teoria informației
– – Domeniul de studiu
– – Evoluție
– – Cantități de informații
– – – Entropia unei surse de informații
– – – Entropia comună
– – – Entropia condițională (echivocă)
– – – Informații reciproce (transinformații)
– – – Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații)
– – – Alte cantități
– – Teoria codificării
– – – Teoria surselor
– – – – Rata
– – – Capacitatea canalului
– – – – Capacitatea anumitor modele de canale
– – Aplicații în alte domenii
– – – Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare
– – – Generarea numerelor pseudoaleatorii
– – – Explorarea seismică
– – – Semiotica
– – – Aplicații diverse
– – Unități de informație
– – Unități primare
– – Unități derivate din biți
– – – Octet (byte)
– – – Nibble
– – – Cuvânt, bloc și pagină
– – Exemple de valori
– 3.2 Tehnologia informației
– – Procesarea datelor
– – – Stocarea datelor
– – – Regăsirea datelor
– – – Transmisia de date
– – – Manipularea datelor
– – Perspectiva
– – – Perspectiva academică
– – – Perspectiva etică
– 3.3 Confidențialitatea informațiilor
– – Tipuri de informații
– – – Internet
– – – Televiziunea prin cablu
– – – Informații medicale
– – – Informații financiare
– – – Localizarea
– – – Informații politice
– – – Informații educaționale
– – Legalitatea
– 3.4 Informații sensibile
– – Informații non sensibile
– – – Informații publice
– – – Informații de rutină în afaceri
– – Tipuri de informații sensibile
– – – Informații comerciale confidențiale
– – – Informații clasificate
– – Protecția legală împotriva divulgării neautorizate
– – – Informații personale și private
– – – Informații de afaceri confidențiale
– – – Informații clasificate
– – Informații sensibile digitale
– 3.5 Informații clasificate
– – Clasificări guvernamentale
– – Nivele de clasificare
– – – Top Secret (TS)
– – – Secret
– – – Confidențial
– – – Resticționat
– – – Neclasificat
– – Permisul de acces
– – Informații compartimentate
– – Informații nucleare
– – Internațional
– – – Clasificările NATO
– – – Organizații internaționale
– – – Clasificări echivalente în diferite țări
– – Clasificarea corporativă
– – Protocolul luminii de trafic
– 3.6 Tipuri de informații clasificate
4 Activitatea de informații
– 4.1 Istoria activității de informații
– 4.2 Știința informației
– – Fundamente
– – – Domeniu de aplicare și abordări
– – – Definiții ale științei informației
– – – Filozofia informației
– – – Ontologie
– – Extragerea informațiilor
– – Vectori de cercetare și aplicații
– – – Accesul la informații
– – – Arhitectura informațiilor
– – – Managementul informațiilor
– – – Extragerea informațiilor
– – – Societatea informațională
– – – Reprezentarea cunoașterii și raționamentul
– 4.3 Ontologia activității de informații
– 4.4 Economia informațională
– – Valoarea informațiilor
– – Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile
– – Asimetria informațională
– – – Semnalizare
– – – Screening
– – Bunuri informaționale
– – – Împachetarea
– 4.5 Economia informațiilor industriale
– 4.6 Managementul informațiilor
– – Aspecte teoretice
– – – Teorii comportamentale și organizaționale
– – – Teoria economică
– – Managementul informațiilor strategice
– – – Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor
– – – Un model de portofoliu contemporan pentru informații
– – – Competențe pentru gestionarea calității informațiilor
– – – Rezumat
– – Operaționalizarea managementului informațiilor
– – – Gestionarea schimbării necesare
– – – Opera timpurie a lui Galbraith
– – – Organizații matriceale
– – Informații în sursă deschisă
– – – Surse deschise pentru informații
– – – Definiții pentru OSINT
– – – Informații competitive
– – – OSINT în afaceri
– 4.7 Ciclul de informații
– 4.8 Managementul ciclului de informații
– – Prezentare generală
– – – Definirea intelligence
– – – Managementul ciclului de informații
– – – Planificarea și prezentarea generală a direcției
– – Cerințe
– – – Naționale / strategice
– – – Militare / operaționale
– – Arhitectura intelligence
– – – Bugetarea
– – – Factori politici
– – – Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională
– – – Public versus privat
– – Planificarea colectărilor
– – – CCIRM
– – Emiterea de ordine și cereri
– – – Prioritizare
– – Alte subiecte
– – – Folosirea politică greșită
– – – Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire
– – – – Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire
– – – – Riscuri și resurse comune
– – Eșecurile din ciclul intelligence
– – Alte cicluri
– – – Bucla Boyd OODA
– 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence)
– – Componente
– – Istorie
– – Depozitarea datelor
– – Comparație cu inteligența competitivă
– – Comparație cu cercetarea analitică de afaceri
– – Aplicații într-o întreprindere
– – Prioritizarea proiectelor
– – Factori de succes în implementare
– – – Suportul afacerii
– – – Nevoile afacerii
– – – Cantitatea și calitatea datelor disponibile
– – Aspect utilizator
– – Date semistructurate sau nestructurate
– – – Date nestructurate vs. date semistructurate
– – – Probleme cu date semistructurate sau nestructurate
– – – Utilizarea de metadate
– 4.10 Informații competitive
– – Dezvoltare istorică
– – Tendințe recente
– – Domenii similare
– – Etica
– – Externalizarea
– 4.11 Analogii cu alte discipline
– – Știința
– – Arheologia
– – Afaceri
– – Medicina
5 Comunitatea
– 5.1 Sisteme informaționale
– – Prezentare generală
– – Tipuri de sisteme informaționale
– 5.2 Comunicarea
– – Comunicare nonverbală
– – Comunicare verbală
– – Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică
– – Comunicare de afaceri
– – Comunicare familială
– – Comunicarea interpersonală
– – Proiectarea comunicării
– – Revoluția comunicării informațiilor
– – Consultanța
– 5.3 Societatea informațională
– – Ce este?
– – Creșterea informației în societate
– – Dezvoltarea modelului societății informaționale
– – – Tranziția economică
– – Procesarea informațiilor sociale
– 5.4 Guvernarea electronică
– – Definirea e-guvernării
– – Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării
– – Exemple de e-guvernare și e-guvernanță
– 5.5 Servicii secrete
– – Relația dintre serviciile aceleiași țări
– 5.6 Epistemologia activității de informații
– 5.7 Comunități epistemice
– 5.8 Comunități epistemice în UE
– – Conceptul comunităților epistemice și limitele sale
– – Agenția Europeană de Apărare
– – Centrul UE de analiză a informațiilor
– – Concluzie
6 Contrainformații
– 6.1 Istoria spionajului
– – Istoria timpurie
– – Europa timpurie modernă
– – Secolul al 18-lea
– – – Franța
– – – Marea Britanie
– – – Spionaj industrial
– – – Revoluția americană, 1775-1783
– – – Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815
– – Secolul al 19-lea
– – – Războiul civil american 1861-1865
– – – Informații militare
– – – – Austria
– – – – Marea Britanie
– – – – Franța
– – – – Germania
– – – – Italia
– – – – Rusia
– – – Informații navale
– – – Contraspionaj
– – Secolul 20
– – – Agenții de informații civile
– – – Primul Razboi Mondial
– – – – Decodarea
– – – Revoluția rusă
– – – Perioada interbelică
– – – – Germania nazistă
– – – Al doilea razboi mondial
– – – – MI6 în Marea Britanie
– – – – MAGIC: SUA sparge codul japonez
– – – – OSS în Statele Unite
– – – – Contraspionaj
– – – Războiul rece
– – – Războiul post-rece
– – – – Războiul din Irak 2003
– – – – Antiterorism
– – – – – Israel
– 6.2 Spionajul
– – Țintele spionajului
– – Metode și terminologie
– – – Tehnologii și tehnici
– 6.3 Contraspionaj
– – Operațiunile de contraspionaj defensive
– – – Contra-HUMINT
– – – Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor
– – Teoria contraspionajului ofensiv
– 6.4 Securitatea
– – Clasificarea securității
– – Concepte de securitate
– – Managementul securității în organizații
– 6.5 Terorism
– – Lupta UE împotriva terorismului
– – – Strategia UE
– – – – Prevenirea
– – – – Protecția
– – – – Urmărirea
– – – – Răspunsul
– 6.6 O teorie a contrainformațiilor
– – Definiții concurente
– – Serviciile de informații
– – – Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații
– – Contrainformații aplicate
– – – Asistență politică
– – – Suport operațional
– – – Evidențierea documentelor
– – Operațiuni de contrainformații
– – Contraspionaj
– – Domenii de studiu
7 Culegerea de informații
– 7.1 Extragerea cunoașterii
– – Privire de ansamblu
– – Extragerea din surse structurate în RDF
– – – Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF
– – – Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF
– – – XML
– – Extracția din surse naturale de limbaj
– – – Extracție de informații (EI) tradițională
– – – Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO)
– – – Învățarea ontologiei
– – – Adnotare semantică
– – – Instrumente
– – Descoperirea de cunoștințe
– 7.2 Colectarea de informații umane
– – Surse
– – Operații de bază HUMINT
– – – Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi
– – – Diferențierea de bază pe tip de subiect
– – – Selectarea surselor potențiale
– – – Identificare
– – – Tipuri de interviuri
– – – – Informarea (debriefing)
– – – – Interogare
– – – Planificarea interviului inițial
– – – – Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â
– – – – Sprijinirea nevoilor
– – – – Atitudini ale subiectului
– – – Planificarea interviurilor suplimentare
– – Principii de interogare
– – – Raport de construcție
– – – Utilizarea înregistratoarelor
– – – Lucrul cu interpreți
– – Surse recrutate / de încredere
– – – Spionaj
– – Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT
– 7.3 Investigații
– – Surse clasice
– – – Deducția
– – – Inducția
– – – Abducția
– – Investigații criminale
– 7.4 Profilarea infractorilor
– 7.5 Informația asimetrică
– – Modele de informații asimetrice
– – Selecția adversă
– – – Semnalizare (Signaling)
– – – Investigare (Screening)
– – Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării
– – Surse de asimetrie informațională
– – Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale
– – Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale
– 7.6 Proiectarea mecanismului
– – Intuiția
– – Proiectarea
– – – Mecanismul
– – – Principiul revelației
– – – Gradul de implementare
– 7.7 Raportul circular
– – Exemple specifice
– 7.8 Liberul acces la informații
8 Supravegherea
– Tipuri
– – Calculator
– – Telefoane
– 8.1 Camere de supraveghere
– 8.2 Camere IP
– – Standarde
– – Avantaje ale camerelor IP
– – Dezavantaje potențiale
– 8.3 Camere web
– – Probleme de intimitate
– – Efecte asupra societății moderne
– – Utilizări ale camerelor web
– – – Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor
– – – Comerț
– – – Apeluri video și videoconferințe
– – – Video de securitate
– – – Clipuri video și fotografii
– – – Dispozitive de control al intrărilor
– – Tehnologia camerelor web
– 8.4 Supravegherea în IR
– – Applicații
– – Specificații
– – Cum funcționează supravegherea în IR
– 8.5 Supravegherea în masă
– – Supravegherea în masă în Uniunea Europeană
– – – INDECT
– – – HIDE
– 8.6 Supravegherea aeriană
– 8.7 Supravegherea calculatoarelor
– – Emanații
– – Policeware
– 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice
– – Aspecte legale
– – Supravegherea electronică a telefoanelor
– 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC)
– 8.10 Captarea datelor din documente tipărite
– – Cele mai cunoscute tipuri de aplicații
– – – ABBYY
– – – Accusoft
– – – AnyDoc Software
– – – Cvision Technologies
– – – Expervision
– – – I.R.I.S. Group
– – – LEADTOOLS
– – – Nuance Communications
– – – PSIGEN Software
– 8.11 Ingineria securității
– – Calificări
– – Atitudini privind securitatea
– – Practici de bază
– – Subdomenii
– 8.12 Securitatea calculatoarelor
– – Securitate prin proiectare
– 8.13 Biometria
– – Sisteme biometrice adaptive
– – Direcții noi de dezvoltare
– – – Accesul în rețele publice
– – Supravegherea biometrică
– – Funcționalitatea biometrică
9 Analiza informațiilor
– Prezentare generală
– Metoda analitică
– – Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații
– – – Fii îndrăzneț și cinstit
– – – Acord privind conținutul
– – – Orientarea spre clienți
– – – Orientarea spre colegi
– – Organizând ceea ce aveți
– Natura analizei
– – Tipuri de raționament
– – – Inducție: căutarea cauzalității
– – – Deducția: aplicarea generalului
– – – Intuiția instruită
– – – Metoda științifică
– – Metode de analiză
– – – Analiza oportunităților
– – – Analiza cuiului de siguranță
– – – Analiza ipotezelor concurente
– – – Analogie
– Procesul analitic
– – Definirea problemei
– – Generarea de ipoteze
– – Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații
– – Evaluarea surselor
– – Evaluarea ipotezelor (teste)
– – Producția și ambalarea
– – Evaluarea colegială
– – Feedback de la client și evaluarea producției
– Nu uitați niciodată utilizatorul final
– 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații
– 9.2 Metodologii în analiza informațiilor
– 9.3 Euristica în analiza de informații
– – Puterea de expertiză
– – Paradoxul de expertiză
– – Sarcinile analiștilor de informații
– – Pro și contra echipelor
– – Tehnologii
– – Metodologii analitice
– – Euristica
– 9.4 Raționamentul inductiv
– – Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv
– – Critici
– – – Prejudecăți
– – Tipuri de raționament inductiv
– – – Generalizare
– – – Silogismul statistic
– – – Inducția simplă
– – – Argumentul din analogie
– – – Inferența cauzală
– – – Predicția
– – Inferența bayesiană
– – Inferența inductivă
– 9.5 Evaluarea informațiilor
– – Procesul de evaluare a informațiilor
– – Ciclul informațiilor centrice specifice
– – Evaluarea informațiilor criminale
– – – Utilizarea de Armata SUA
– – – Procesul CRIMINT
– – Analiza informațiilor criminale
– 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații
– – Analiza orientată pe țintă
– – – Procesul de intelligence
– – Crearea modelului
– – – Modele în intelligence
– – – Surse de informații de intelligence
– – – Popularea modelului
– – Analiza organizațională
– – Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence
– – Critici
– 9.7 Analiza ipotezelor competitive
– – Proces
– – Puncte forte
– – Puncte slabe
– – – Analiza structurată a ipotezelor concurente
– – – Alte abordări ale formalismului
– 9.8 Analiza indicatorilor
– – Istorie
– – Elemente de analiză a indicatorilor
– – – Tehnici analitice structurate
– – – Cerință
– – – Categorii
– – – Factori
– – – Scenarii
– – – Indicatori
– – Proces
– – Beneficii
– – Puncte slabe
– – Tehnici analitice structurate înrudite
– 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă
– – Istorie
– – – Informații
– – – – Eșecuri de politică și de informații legate de CPE
– – Reformele metodologiei
– – – Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice
– – – Analiza stocastică
– – – Standardizare
– – – – Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate
– 9.10 Predicții
– – Predicții informale pe bază de ipoteze
– – Sondaje de opinie
– – Statistici
– – Supranaturalul (profeții)
– – Predicția în știință
– – Finanțe
10 Media și rețele sociale
– Studiul
– Istoria
– Nivele de analiză a rețelelor sociale
– – Nivel micro
– – Nivel mediu
– – Nivel macro
– Legături teoretice
– – Teorii importate
– – Teorii specifice
– Decalaje structurale
– Clustere de cercetare
– – Comunicare
– – Comunitate
– – Rețele complexe
– – Rețele criminale
– – Difuzarea inovațiilor
– – Demografie
– – Sociologia economică
– – Sănătate
– – Ecologie umană
– – Limba și lingvistica
– – Rețele literare
– – Studii organizatorice
– – Capitalul social
– – Poziția și beneficiile rețelei
– – Media socială
– Servicii în rețele sociale
– – Impactul social
– – Caracteristici tipice
– – Caracteristici suplimentare
– 10.1 Media socială
– – Clasificarea mediei sociale
– – – Viralitate
– – Bloguri
– – Comunicarea prin calculator
– – Defăimarea
– – Jurnalism
– – – Mass media
– – Facebook
– – Twitter
– – YouTube
– 10.2 Știri
– – Caracteristici
– – – Noutatea
– – – Marfă
– – – Tonul
– – – Valoarea de noutate a știrii
– – Media de știri
– – – Ziare
– – – Televiziunea
– – – Internet
– 10.3 Psihologia mulțimilor
– 10.4 Manipularea prin media
– – Contexte
– – – Activism
– – – Publicitate
– – – Farsa
– – – Propaganda
– – – Război psihologic
– – – Relații publice
– – Tehnici
– – – Marketingul motoarelor de căutare
– – Profesioniști în conformitate
– – – Tehnici
– 10.5 Psihologia rețelelor sociale
– – Neuroplasticitatea
– 10.6 Analiza rețelelor sociale
11 Etica
– Definirea eticii
– 11.1 Relativismul moral
– – Variații
– – – Descriptiv
– – – – Meta-etic
– – – – Normativ
– 11.2 Utilitarism
– – Etimologie
– – Fundal istoric
– – – Filozofia chineză
– – – Filosofia occidentală
– 11.3 Dileme etice
– – Exemple de dileme etice
– – Răspunsuri la argumente
– – Dileme morale
– – – Exemple
– – – Conceptul
– – – Probleme
– 11.4 Codul de conduită FBI
– 11.5 Meta-etica
– – Întrebări meta-etice
– – Teoriile semantice
– – – Centralism și non-centralism
– 11.6 Filosofia dreptului
– – Jurisprudență analitică
– – Jurisprudența normativă
– – Abordări filosofice ale problemelor juridice
Încheiere
Resurse
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/cunoastere-si-informatii/
Cunoaștere și Informații

Fizica simplificată

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită)

O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice.

Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile.
Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura  mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne.

CUPRINS:

Fizica
– Scurtă istorie
– Fizica şi filozofia
– Teorii de bază în fizică
– – Fizica clasică
– – Fizica modernă
– – Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă
– Cercetarea în fizică
– – Metode ştiinţifice
– – Teorie şi experiment
– Domenii de aplicare şi obiective
– – Domenii de cercetare
– – Direcţii de dezvoltare
– – Direcţii actuale de cercetare
Teorii
– Fizica teoretică
– – Teorii recunoscute
– – Teorii propuse
– – Teorii marginale
Teorii recunoscute
– Termodinamica
– – Legile termodinamicii
– – Concepte în termodinamică
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic
– – Sisteme termodinamice
– – Stări termodinamice
– Mecanica statistică
– Relativitatea specială
– – Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale
– – Invarianţa vitezei luminii
– – Lipsa unui cadru de referinţă absolut
– – Echivalenţa dintre energie şi masă
– – Simultaneitatea
– – Evoluţia teoriei relativităţii speciale
– Teoria relativităţii generale
– – Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale
– – Gaura de vierme
– – – Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp
– – – Universul nostru, într-o gaură neagră
– – – Concluzii
– Mecanica cuantică
– – Descrierea teoriei
– – Formularea matematică
– – Interacţia cu alte teorii ale fizicii
– – Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice
– – – Istoria
– – – Filozofia
– – – Viitorul
– – Optica cuantică
– – – Electronica cuantică
– – Laser
– – – Concepte de bază
– – – Terminologie
– – – Construcţia unui laser
– – – Fizica laserilor
– – – Extreme Light Infrastructure
– – – Arme cu laser
– Teoria câmpului cuantic
– – Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite
– – Câmpuri cuantice
– Modelul Standard
– – Teste, predicţii şi provocări
Teorii propuse
– Teoria finală (Theory of everything)
– – Idei speculative
– Teoria marii unificări
– Teoria M
– – Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia
– – Caracteristici ale teoriei M
– Gravitaţia cuantică în buclă
– – Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală
– – Buclele Wilson şi reţelele de spin
– – Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică
– – Testele experimentale de GCB
– Emergenţa
Teorii marginale
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
Concepte
– Mecanica clasică
– – Istoria
– – Statica
– – – Vectori
– – – Forţa
– – – Momentul forţei
– – – Ecuaţiile de echilibru
– – – Momentul de inerţie
– – – Solide
– – – Fluide
– – Dinamica
– – – Principii
– – – Dinamica liniară şi de rotaţie
– – – Forţa
– – – Legile lui Newton
– – Frecarea
– – – Legile frecării uscate
– – – Reducerea frecării
– Materia
– – Antimateria
– Energia
– – Legile conservării în fizică
– – – Filosofia legilor de conservare
– – Masa
– – – Masa inerţială
– – – Masa gravitaţională
– – – Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională
– – – Consecinţele relativităţii
– – Cantitatea de mişcare (impulsul)
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica clasică
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică
– – Momentul cinetic
– – Spinul
– – – Istoria
– – – Aplicaţii
– Dimensiuni
– – Timpul
– – – Măsurarea timpului
– – – Timpul în inginerie şi fizica aplicată
– – – Timpul în filosofie şi fizica teoretică
– – Spaţiu-timp
– – – Cadrul de referinţă
– – – Câteva fapte generale despre spaţiu-timp
– – – Este spaţiul-timp cuantificat?
– – Viteza
– – Forţa
– – – Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă
– – – Unităţi imperiale de forţă
– – Momentul forţei
– Sisteme fizice
– Unde
– – Exemple de unde
– – Proprietăţi caracteristice
– – Unde transversale şi longitudinale
– – Polarizarea
– – Descriere fizică a unei unde
– – Unde de deplasare
– – Ecuaţia undelor
– – Entanglementul cuantic
– – Magnetism
– – – Dipoli magnetici
– – – Modele de materiale magnetice
– – Electricitatea
– – – Istorie
– – – Puterea electrică
– – – Curentul electric
– – – Fenomene electrice în natură
– – Radiaţia electromagnetică
– – Temperatura
– – – Unităţi de temperatură
– – – Bazele teoretice
– – – Capacitatea termică
– – – Temperatura în gaze
– – – Măsurarea temperaturii
– – – Temperaturi negative
– – Entropia
– – – Schimbarea de entropie în motoarele termice
– – – Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann
– – – Măsurarea entropiei
– – Informaţia în fizică
– – – Informaţia clasică vs informaţia cuantică
– – – Informaţii clasice
– – – Informaţiile fizice şi entropia
– Tranziţii
– – Tranziţii de fază
– – – Clasificarea tranziţiilor de fază
– – – – Clasificarea Ehrenfest
– – – – Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază
– – – Proprietăţi ale tranziţiilor de fază
– – – – Puncte critice
– – – – Simetria
– – – – Exponenţi critici şi clase de universalitate
– – Supraconductibilitatea
– – – Istoria
– – – Teorii ale supraconductibilităţii
– – – Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii
– – – Proprietăţile elementare ale supraconductorilor
– – Superfluiditatea
Forţe fundamentale
– Gravitaţia
– – Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton
– – – Forma vectorială
– – – Istorie
– – – Reticenţele lui Newton
– – – Comparaţie cu forţa electromagnetică
– – Teoria relativităţii generale a lui Einstein
– – – Mecanica cuantică şi ondulatorie
– – Situaţii specifice
– – – Gravitaţia Pământului
– – – Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului
– – – Gravitaţia și astronomia
– – – Radiația gravitațională
– – – Viteza gravitaţiei
– Electromagnetism
– – Descrierea matematică
– – Câmp electric E
– – Metoda electromagnetică
– – Electrostatica
– – – Serii triboelectrice
– – – Generatoare electrostatice
– – – Neutralizarea sarcinilor
– – – Inducţia sarcinilor
– – – Electricitatea „statică”
– Forţa nucleară slabă
– Forţa nucleară tare
Particule
– Particule elementare
– – Proprietăţi conceptuale
– – – Dimensiunea
– – – Compoziţia
– – Modelul Standard în fizica particulelor elementare
– – – Fermioni fundamentali
– – – – Antiparticule
– – – – Cuarci
– – – Bosoni fundamentali
– – – – Gluoni
– – – – Bosoni electroslabi
– – – – Bosonul Higgs
– – Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare
– – – Marea unificare
– – – Supersimetria
– – – Teoria corzilor
– – – Teoria preonilor
– Atomi
– – Modele istorice de atomi
– – Nucleul atomic
– Protoni
– Neutroni
– – Istoric
– – – Evoluţia actuală
– Electroni
– – Istoria
– – Detalii tehnice
– – Electricitate
– Cuarci
– Fotoni
– Gluoni
– Bosoni W şi Z
– – Bosonul Higgs
– Gravitoni
– Neutrino
– – Neutrino, noul sistem de comunicaţii
– – Telefonul – particulă
– – Comunicaţii cu submarinele
– – Mesaje pentru călătoria în timp
– Cvasiparticule
– – Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp
– – Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective
– – Efectul asupra proprietăţilor colective
– – Istoria
– Fononi
– – Unde de reţea
– – Fononi acustici şi optici
Subdomenii
– Acustica
– – Concepte fundamentale ale acusticii
– – – Propagarea undelor: nivele de presiune
– – – Propagarea undelor: frecvenţa
– – – Transducţia în acustică
– Astrofizica
– – Erupţii solare
– – – Evoluţia exploziilor solare
– – – Impactul exploziilor solare asupra omenirii
– – – – Ejecţia masei coronariene
– – – – Misiunile spaţiale
– – – – Întreruperi de energie electrică
– Fizica atomică, moleculară, şi optică
– – Apa grea
– – Osmoza
– Fizica computaţională
– Fizica materiei condensate
– Criogenia
– Mecanica fluidelor
– Optica
– – Optica clasică
– – Optica modernă
– Fizica plasmei
– Fizica particulelor
– – Istoria
– – Modelul Standard
– – Fizica particulelor experimentală
– – Obiecţii
– – Politici publice
Metode
– Metode ştiinţifice
– – Elementele metodelor ştiinţifice idealizate
– – Aspecte ale metodelor ştiinţifice
– – – Observaţia
– – – Ipoteza
– – – Predicţia
– – – Verificarea
– – – Evaluarea
– – – Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice
– Mărimi fizice
– Măsurători fizice
– Analiza dimensională
– – Exemplu aplicat
– Statistica
Tabele
– Legile fizicii
– Constante fizice
– Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură
– – Origine
– – Scrierea SI
– – Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI
– – – Lungime (l)
– – – Masa (m)
– – – Timp (t)
– – – Curentul electric (I)
– – – Temperatura termodinamică (T)
– – – Cantitatea de substanţă (n)
– – – Intensitatea luminoasă (I)
– – Unităţi SI derivate
– – Prefixe SI în fizică
– – – Unităţi folosite în afara SI
– Unităţi fizice
– – Unităţi ca dimensiuni
– – Unităţi de bază şi derivate
– – Conversia unităţilor
– – Prefixele in sistemul SI
– – Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice
Istoria
– Fizica în antichitate
– Fizica în Evul Mediu
– Fizica în sec. XVI-VIII
– Fizica în sec. XIX
– Fizica în sec. XX
Probleme nerezolvate în fizică
Domenii interdisciplinare
– Fizica aplicată (Fizica tehnologică)
– Fizica acceleratorilor
– – Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF
– – Dinamica fluxului
– – Coduri de modelare
– – Diagnosticările fluxului
– – Toleranţele maşinii
Domenii înrudite
– Relaţia fizicii cu alte domenii
– – Cerinţe preliminare
– – Applicaţii şi influenţe
– Astronomia
– – Scurtă istorie
– – Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie.
– – – După subiect
– – – Modalităţi de obţinere a informaţiilor
– – Telescoape
– – – Tipuri de telescoape
– – Planetele rătăcitoare
– Biofizica
– – Subiecte în biofizică şi domenii conexe
– – Biofizicieni celebri
– Chimia fizică
– – Concepte-cheie
– Cosmologia
– – Subiecele din cosmologie includ:
– – – Cosmologia fizică
– – – Cosmologii alternative
– – – Cosmologia filosofică
– – – Cosmologia religioasă
– Electronica
– – Exemplu
– Geofizica
– – Metode
– – – Geodezie
– – – Sonde spaţiale
– – Cutremure
– Fizica chimică
– Ingineria
– – Sarcina ingineriei
– – Rezolvarea problemelor
– – Utilizarea calculatoarelor
– – Etimologia
– – Conexiunile cu alte discipline
– Ştiinţa materialelor
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/fizica-simplificata/

Ghid Marketing pe Internet

Ghid Marketing pe Internet(Ediţia a doua, Revizia 2)
Unul din cele mai vechi ghiduri pentru marketing pe Internet în limba română, dar şi unul din cele mai concise şi mai practice ghiduri. Deşi au trecut mulţi ani de la scrierea acestuia, principiile ☺ bază descrise aici rămân încă valabile.
Marketingul pe Internet utilizează Internetul pentru a vinde bunuri şi servicii. Marketingul pe Internet include reclamele plătite pe baza clicurilor, reclame cu banere, marketingul prin e-mail, marketingul pentru motoarele de căutare (inclusiv optimizarea pentru motoarele de cautare), marketingul prin bloguri si articole, etc.
Lectură plăcută!

CUPRINS

Introducere în marketing
Marketing sau publicitate?
Cheia succesului
Eşecuri
Soluţii
Conţinutul
Scopul marketingului
Conceptul de marketing
Deci, ce este marketingul?
Funcţiile marketingului
Elemente ale unei prezenţe Internet de succes
Numele de domeniu
Designul
Promovarea
Interesul vizitatorilor
Studierea pieţei
Metode şi tehnici de culegere şi analiză a informaţiilor
Planificarea afacerii online
Practici Cheie:
Resurse Cheie:
Elementele planificării:
Planul de afaceri
Audienţa
Vizitatorii
Practici cheie:
Dimensiunea şi structura pieţei
Studierea consumului
Metode de investigare a nevoilor
Investigarea comportamentului consumatorilor
Redobândirea clienţilor pierduţi
Politica de preţ
Designul
Atragerea clienţilor
Trecerea de la marketing la vânzări
Contul comercial
Formularul de comandă
Autorizarea on-line
Urmărirea comenzii
Provocări tehnice
Subcontractarea
Concluzii
Politica promoţionala
Politica de marketing
Când trebuie să începeţi
Planul de marketing
Marketingul clasic
Creşterea expunerii
Tipărirea URL- ului pe toate materialele de comunicaţie de marketing
Designul broşurilor şi pliantelor
Utilizarea cărţii de vizită ca instrument de marketing
Creşterea vânzărilor prin cataloage
Marketingul agresiv („Guerilla Marketing”)
„Armele” unui marketing de gherilă
Etapele unei campanii de GM:
Marketingul viral
De unde provine forţa sistemului?
Cum funcţionează marketingul viral?
Marketingul în reţea
Programe de afiliere
Alegerea unui program afiliat/asociat
Criterii de decizie:
Înfiinţarea unui program asociat
Metoda #1
Metoda #2
Metoda #3
Publicitate on-line
1. Stabiliţi cu claritate obiectivul
2. Definiţi mesajul publicitar
3. Optimizarea site-ului
4. Utilizaţi capacităţile interactive ale Internetului
Scrierea mesajelor publicitare (copywriting)
A. Strângerea informaţiei despre produs
B. Identificaţi caracteristicile esenţiale ale produsului
C. Identificaţi audienta ţinta
D. Stabiliţi obiectivele mesajului dvs.
E. Identificaţi formatul de prezentare a mesajului
F. Elaboraţi mesajul
Tehnici de marketing direct în anunţul publicitar
Tipuri de reţele publicitare
Reţele de tip link-exchange
Reţele de tip agenţie de media
1. Gazde de publicitate
2. Cumpărători de publicitate
Linkuri
Link Exchange
Schimb de banere
Traficul
Tehnici neconvenţionale
Cum obţine aceste rezultate?
E-mail
Liste de discuţii
Buletinul informativ (Newsletters)
12 funcţii ale unui buletin informativ
Grupuri de ştiri (Newsgrupuri)
Anunţuri publicitare
Contacte on-line
Reviste electronice
Concursuri
Dirijarea de concursuri
Organizarea unor concursuri
Premii
Gratuităţi
Evenimente şi articole în presă
Sistemul de monitorizare
Contoare
Măsurarea popularităţii linkurilor
Mic dicţionar
Perspective
Mitul 1:Puteţi face reclamă pentru 80 de milioane de oameni pe Internet
Mitul 2: Dacă nu va înscrie-ţi acum compania dvs. pe „Net”, veţi pierde marea şansă
Mitul 3: Nu puteţi face publicitate pe Internet
Mitul 4: Dacă încercaţi să faceţi publicitate pe Internet, veţi fi ars de viu
Mitul 5: Puteţi să faceţi o groază de bani repede prin Internet
Mitul 6: Nimeni nu face nici un ban de pe Internet
Mitul 7: Nimeni nu vă poate găsi pe Internet. O variantă: Nu poţi să găseşti nimic pe Internet
Tendinţe
TELEVIZIUNEA VERSUS INTERNET
Asemănări:
Deosebiri
Perspective
În final,
Despre autor
Nicolae Sfetcu
De același autor
Contact
Editura
MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/ghid-marketing-pe-internet/

A treia lege a lui Darwin – O parodie reală a societăţii actuale

A treia lege a lui Darwin - O parodie reală a societăţii actuale(Ediţia a doua)
Promovarea non-valorilor şi spectacolele ieftine distorsionează societatea, formând o lume fără discernământ.

Pământ, România. început de secol XXI. Evoluţia umanităţii este în impas. Selecţia naturală, prin care cei mai puternici, mai inteligenţi şi mai rapizi se înmulţesc mai repede, un proces care pe vremuri a favorizat cele mai nobile trăsături umane, a început acum să avantajeze cu totul alte caracteristici.
Cele mai multe previziuni puneau accentul până nu demult pe un viitor luminos, mai civilizat şi mai inteligent, pentru omenire. Din păcate, este din ce în ce mai evident că oamenii se îndreaptă de fapt în direcţia opusă…

Ediţia digitală (EPUB, Kindle, PDF): https://www.setthings.com/ro/e-books/treia-lege-lui-darwin-o-parodie-reala-societatii-actuale/