Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității

Cartea include scurte lucrări filosofice și fragmente ale celor mai citite și mai influente cărți, selectate pe baza unor cunoscute clasamente ale erudiților filosofi contemporani. Unii dintre cei mai mari gânditori din istoria lumii au activat în domeniul filosofiei. Studiind … Citeşte mai mult

The post Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității appeared first on Telework.

Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală

În viață luăm în permanență decizii, care ne influențează mai mult sau mai puțin viitorul. Deciziile raționale maximizează calitatea vieții tale și șansele tale de fericire, de succes și de împlinire în viață. Gândirea critică îți îmbunătățește abilitățile de luare … Citeşte mai mult

The post Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală appeared first on Telework.

Totul este o amăgire… (Ficțiuni)

O realitate este normală pentru unii indivizi dar poate fi absurdă pentru alţi indivizi… Nu contează aşadar numărul lor… Un individ care percepe o realitate considerată de el ca fiind normală, nu va percepe niciodată o realitate absurdă… Pur şi … Citeşte mai mult

The post Totul este o amăgire… (Ficțiuni) appeared first on Telework.

Ghidul autorului de cărţi electronice

Ghidul autorului de cărţi electroniceAi scris o carte. Foarte frumos. Dar nu ai scris-o pentru a o ţine pentru tine. Trebuie să o publici. Problema e că editurile percep preţuri foarte mari pentru buzunarele unora dintre autori, şi aceasta în mod obiectiv, datorită costurilor mari de tipărire.

Dar ţi-ai permis acest lux, şi acum ai o carte tipărită, cu tine ca autor. Poţi să păstrezi sutele sau miile de volume în biblioteca personală şi să o faci cadou prietenilor la diverse ocazii, sau să încerci să o distribui în diverse librării (care librării, că nu prea mai sunt?!). Ai reuşit să o distribui, cartea e plasată frumos în rafturi. În timp, se aşează praful pe coperţi. După un timp, cartea este retrasă. Mai rămâne să o foloseşti ca decor în casă, sau suport pentru diverse obiecte casnice.
Dar, spre norocul tău, există o soluţie alternativă, mult mai ieftină şi mai eficientă în vînzarea cărţii tale: cărţile electronice!
Piaţa cărţilor electronice şi a editurilor online a evoluat rapid în ultimii ani, şi o mulţime de companii au intrat pe această piaţă, ca edituri, librării online, sau pentru promovarea cărţilor electronice.

CUPRINS:

Cărţi
– Fabricarea cărţilor
– – Procesele actuale
– – Finisarea
– Tipărirea digitală
– – Cărţi electronice
– Explozia informaţiei
– Dimensiuni
– Tipuri de cărţi
– – În funcţie de conţinut
– – În funcţie de formatul fizic
– Biblioteci
– Identificarea şi clasificarea cărţilor
– – Sisteme de clasificare
– Cărţi artistice
– – Originea cărţilor artistice: William Blake
Cărţi electronice
– Avantajele cărţilor electronice
– Formate utilizate de cărţile electronice
– Biblioteci publice de cărţi electronice
– Avantaje ale cărţilor electronice
– – Beneficii de spaţiu
– – Beneficii mecanice şi multimedia
– – Beneficii de distribuţie şi acces
– Managementul drepturilor digitale
– Publicarea şi protecţia cărţilor electronice
– Piaţa cărţilor electronice
Formate de cărţi electronice
– Broadband eBooks (BBeB)
– Fişiere Comic Book Archive
– HTML compilat
– DAISY – ANSI/NISO Z39.86
– DjVu
– DOC
– DOCX
– EPUB
– eReader
– FictionBook (Fb2)
– Founder Electronics
– Hypertext Markup Language
– iBook (Apple)
– IEC 62448
– KF8 (Amazon Kindle)
– Microsoft LIT
– Mobipocket
– Multimedia eBooks
– Newton eBook
– Open Electronic Package
– Portable Document Format
– Fişierele de text simplu
– Aozora Bunko
– Plucker
– PostScript
– RTF
– SSReader
– Text Encoding Initiative
– TomeRaider
– Open XML Paper Specification
– EPUB
– – Caracteristici
– – Formate de fişier
– – – Versiunea 3.0.1 (versiunea curentă)
– – Software cu care se pot citi cărţile electronice în format EPUB
– – Sisteme de editare şi citire
– – – Sisteme de editare
– – – Sisteme de citire hardware
– DOC
– – Alte formate de fişiere
– Portable Document Format (PDF)
– MP3
– – Tehnologii alternative
– MP4
– – Fluxuri de date
– – Metadata
– SWF
– ZIP
– – Derivate
Cititoare de cărţi electronice
– Evoluţia cititoarelor de cărţi electronice
– Formate folosite
– Comparaţie între cititoare
– – Dispozitive disponibile comercial
– – – Diferite tipuri de ecrane
– – Suport pentru formate fişiere
– – Modificări
– – – Dispozitive cu marca schimbată
– – Alte dispozitive mobile
– Piaţa cititoarelor de cărţi electronice
– iBooks
– – Caracteristici
– – – Formate
– – iBooks Store
– Cititoare iOS (Apple)
– – Navigare
– – Opţiuni de afişare
– – Editare/instrumente
– – Opţiuni de managementul sursei
– – Formate de fişiere suportate
– – Licenţe
– – Caracteristici specifice
– Google Play
– – Cărţi
– Kobo
– – Dispozitive şi servicii
– – – Tabletele şi cititoarele
– – – Aplicaţii
– – – Magazinul şi publicarea de cărţi electronice
– – Vânzări şi cota de piaţă
– – – Cota de piaţă a cititoarelor în Canada
– Kindle
– – Denumirea şi evoluţia
– – Aplicatii Kindle
– – Vânzări Kindle
– – Disponibilitatea cărţilor în Kindle
– – – Biblioteca şi Kindle Unlimited
– – Caracteristici
– – – Formate de fişiere
– – – Conversie e-mail
– – – Multiple posibilităţi şi organizarea dispozitivului
– – – Adnotări create de utilizator
– – – Închirieri de manuale
– – – Colecţia de obiceiuri de lectură ale utilizatorilor
– – Kindle Development Kit (KDK) şi conţinutul activ
– – Kindle Direct Publishing
– – Kindle Publishing for Blogs
– – Kindle single
Scrierea cărţilor electronice
– Cunoaşte-ţi cititorii
– Reguli de bază în scrierea cărţii
– Aprecierea calităţii cărţii
Editarea cărţilor electronice
– Cum scrii o carte electronică
– Editarea digitală
Preţul cărţii electronice
– Regula lui ,99
– Manipularea preţurilor pentru promovare
Publicarea cărţii electronice
– Serviciile de editare şi distribuire a cărţii vor fi exclusive, sau ne-exclusive?
– – Care este durata exclusivităţii?
– Cine stabileşte preţul?
– Procentajul de câştig din preţ, şi taxe
– – Verificaţi să nu existe taxe şi comisioane ascunse
– Formatele de fişiere acceptate
– Drepturile de autor asupra cărţii
– – Managementul drepturilor digitale (DRM)
– Smashword
– BookBaby
– Barnes & Noble
– Lulu
– Booktango
– iBooks Author
– Kindle Direct Publishing (Amazon)
– – Formatarea cărţii
– – Opţiunea KDP Select
– – Coperta şi setări
Promovarea cărţii electronice
– Recenzii
Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/ghidul-autorului-de-carti-electronice/

Ghidul autorului de cărţi electronice

Traducere şi traducători

Traducere şi traducătoriInclude Ghidul Comisiei Europene pentru traducătorii din Uniunea Europeană

Despre traducere şi traducători, teorii ale traducerilor, traducerea asistată pe calculator, şi software utilizat în traduceri. Include Ghidul Comisiei Europene pentru traducătorii din Uniunea Europeană şi legislaţia specifică traducerilor şi traducătorilor.

Fidelitatea (sau loialitatea) şi transparenţa, idealurile duale în traducere, sunt de multe ori în conflict. Problema fidelităţii versus transparenţă a fost formulată şi în termeni de “echivalenţă formală” şi ” echivalenţă dinamică, sau funcţională“. Cele din urmă expresii sunt asociate cu traducătorul Eugene Nida şi au fost iniţial inventate pentru a descrie modalităţi de traducere a Bibliei, dar cele două abordări sunt aplicabile la orice traducere.
În general, traducători au căutat să păstreze contextul în sine prin reproducerea ordinei iniţiale a sememelor, şi, prin urmare, ordinea cuvintelor – atunci când este necesar, reinterpretarea structurii gramaticale reale, de exemplu prin trecerea de la starea activă la cea pasivă sau invers. Diferenţele gramaticale dintre limbile cu „ordinea fixă a cuvânului” (engleză, franceză, germană) şi limbile cu „ordinea liberă a cuvântului” (de exemplu, greacă, latină, poloneză, rusă) nu a fost un impediment în acest sens. Caracteristicile sintaxei speciale (propoziţie-structură) a textului în limba sursă sunt adaptate la cerinţele sintactice ale limbii ţintă.
Rolul traducătorului în legătură cu un text a fost comparată cu cea a unui artist, de exemplu, un muzician sau actor, care interpretează o lucrare de artă. Traducerea, ca şi alte arte, implică inevitabil alegeri, şi alegerea implică interpretare.

CUPRINS:

Traduceri
– Teorii
– – Teoria occidentală a traducerilor
– – Tradiţii mai puţin răspândite
– – – Orientul Apropiat antic
– – – Orient
– – – Lumea islamică
– Fidelitate versus transparenţă în traduceri
– Echivalenţa în traduceri
– Traducerea inversă
– Traducători
– – Traducători interpreţi
– – – Notiţe folosite de traducătorii interpreţi
– – Traducere umană sau traducere automată pe Internet?
– – Traducerea asistată de calculator
– Traducerea automată
– Traducerea literară
– – Traducerea poeziilor
– – Traducerea textelor cântecelor
– – Traducerea textelor religioase
– Traducerea colaborativă
– – Relaţia cu cloud computing
– Nedeterminarea traducerilor
– – Nedeterminarea referinţei
– – Nedeterminarea holofrazică
– – Observaţii generale
– – Distincţie analitic-sintetică
– Glosa interliniară
– – Structura
– – Punctuaţia
Traducerea homofonică
– Versurile cântecelor
– Subtitrarea
– – Crearea, livrarea şi afişarea de subtitrări
– – Traducerea subtitrată
– – – Subtitrarea
Internaţionalizare şi localizare
– Diferenţe în procesele de internaţionalizare şi localizare în traduceri
– Localizarea
– – Internaţionalizare, globalizare, localizare
– – – Traducere versus localizare
– – – Globalizarea versus localizare
– – Etichete de limbă şi coduri
– Localizarea site-urilor web
– – Procesul
– – Localizarea în zona de administrare
– – Afacerea localizării site-ului
– Localizarea jocurilor
– – Sarcini şi provocări
– – Valori lingvistice
– – Tipuri de text şi formate de fişiere
– – – Manual
– – – Ambalaj
– – – Fişier ajutător (readme)
– – – Site-ul oficial
– – – Dialog pentru dublaj
– – – Dialog pentru subtitrare
– – – Interfaţa utilizator
– – – Arta grafică cu cuvinte
– Localizarea socială
– – Obiective
– – – Localizarea comercială şi necomercială
– Pseudolocalizarea
– – Procesul de localizare
– – Pseudolocalizarea în Microsoft Windows
– – Procesul de pseudolocalizare la Microsoft
– – Instrumente de pseudolocalizare pentru alte platforme
Traduceri asistate de calculator
– Aplicaţii
– Concepte în traducerea asistată pe calculator
– – Software de memorare a traducerii
– – Software de limbaj ale motoarelor de căutare
– – Software de gestionare a terminologiei
– – Software de aliniere
– – Traducere automată interactivă
– – Traducere colaborativă
– Software pentru traducerea asistată pe calculator
– – Software
– – Formate de fişiere suportate
– – SO
– – Licenţa
– – GlobalSight
– – gtranslator
– – Lokalize
– – MemSource
– – MetaTexis
– – OmegaT
– – Open Language Tools
– – Poedit
– – Pootle
– – SDL Trados
– – TM-database
– – Virtaal
– – Wordfast PRO
– – XTM Cloud
– Traduceri în/din limba română cu Miscrosoft Word
Traducerea automată
– Abordări în traducerea automată
– – Traduceri automate pe bază de reguli
– – – Traduceri automate pe bază de transfer
– – – Traduceri automate interlinguale
– – – Traduceri automate pe bază de dicţionar
– – Traducere automată statistică
– – Traducere automată pe bază de exemple
– – Traducere automată hibridă
Baze de date
– Terminologia Interactivă pentru Europa
– – Eurodicautom
– Google Translator Toolkit
– BabelNet
– – Statistica BabelNet
– – Aplicaţii
Dicţionare
– Dicţionare bilingve
– – Istoria
– – Utilizare
– – Formate
– – Distribuţia
– – Dicţionare multilingve
– Provocări în domeniul dicţionarelor bilingve
– Cărţi de fraze (Ghiduri de conversaţie)
– – Structura
– – De notat
Legea nr. 178/1997
Ghidul UE
– Întâi reflectaţi, apoi redactaţi
– – Cine va citi documentul?
– – Care este rezultatul urmărit?
– – Ce trebuie să includă documentul dumneavoastră?
– Cititorul are întâietate
– – Stil direct şi interesant
– Organizaţi documentul
– – La început
– – Pe parcursul redactării
– SOS: Scurt, la obiect şi simplu
– – Scurt, la obiect…
– – … şi simplu
– – Un stil simplu şi neîncărcat înseamnă, de asemenea:
– Fiţi logici – structuraţi-vă frazele
– Evitaţi substantivele inutile – formele verbale sunt mai dinamice
– Fiţi concreţi, evitaţi abstractizările
– Optaţi pentru diateza adecvată
– – Acolo unde este necesar, precizaţi agentul
– Evitaţi „prietenii falşi”, jargonul, acronimele şi siglele
– – Evitaţi „prietenii falşi”
– – Evitaţi sau explicaţi jargonul
– – Fiţi atenţi la acronime şi sigle
– – Înainte de final, revizuiţi şi verificaţi
– – Aveţi nevoie de ajutor?
Citate
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/traducere-si-traducatori/

Traducere şi traducători

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosoficePrincipalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului.
În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv.
Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite.

Cuvinte cheie: Solaris, Andrei Tarkovsky, film, tehnica cinematografică, psihologie, filosofie, dualism minte-corp, identitate personală, heterotopia

CUPRINS

Abstract
Introducere
1 Tehnica cinematografică
2 Aspecte psihologice
3 Aspecte filosofice
Concluzii
Bibliografie
Note

DOI: 10.13140/RG.2.2.24928.17922

(02.06.2018)

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/filmul-solaris-regia-andrei-tarkovsky-aspecte-psihologice-si-filosofice/

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Cum se tipăresc cărțile

Astăzi, majoritatea cărților sunt imprimate prin litografie offset. Când o carte este imprimată, paginile sunt prevăzute într-o anumită ordine astfel încât după ce foaia este tipărită și este pliată paginile vor fi în ordinea corectă. Cărțile tind să fie fabricate în prezent în câteva dimensiuni standard. Dimensiunile cărților sunt de obicei specificate ca „dimensiuni finisate”: dimensiunea paginii după ce foaia a fost îndoită și finisată.

 Unele cărți, în special cele cu ediții mai mici (mai puține exemplare) vor fi imprimate pe prese offset cu alimentare de coli, dar cele mai multe cărți sunt acum imprimate pe prese web, care sunt alimentate de o rolă continuă de hârtie, și, prin urmare, au posibilitatea de a imprima mai multe exemplare într-un timp mai scurt. Pe măsură ce linia de producție funcționează, foile unei „cărți” complete sunt colectate împreună într-o singură stivă, alături de o alta, ș.a.m.d.

Cum se tipăresc cărțile

Cunoaștere și Informații

Cunoaștere și InformațiiCunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor.
Analiza informațiilor poate fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică.
Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. „Spațiul” activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala „democratizare” a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public.
Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii.

CUPRINS

Introducere
1 Cunoaștere
– Definirea cunoașterii în filozofie
– Comunicarea cunoașterii
– Cunoașterea situată
– Cunoașterea parțială
– Cunoașterea științifică
– 1.1 Ontologia
– – Prezentare generală
– – – Unele întrebări fundamentale
– – – Concepte
– – – Tipuri
– – Istorie
– – – Originile
– – – – Parmenide și monismul
– – – – Pluralismul ontologic
– – – – Platon
– – Ontologia în știință
– – Alte subiecte ontologice
– – – Formațiuni ontologice
– – – Certitudine ontologică și epistemologică
– – – Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei
– – – Ontologie și limbă
– – – Ontologie și geografia umană
– – – Realitate și actualitate
– 1.2 Epistemologia
– – Context și semnificație
– – Cunoașterea
– – – Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă
– – – Credință
– – – Adevăr
– – – Justificare
– – – Problema lui Gettier
– – – Externalism și internalism
– – – Problema valorii
– 1.3 Metodologii
– – Prezentare generală
– – – Procesul
– – – – Formularea unei întrebări
– – – – Ipoteza
– – – – Predicția
– – – – Testarea
– – – – Analiza
– – – Alte componente
– – – – Replicarea
– – – – Examinarea externă
– – – – Înregistrarea și partajarea datelor
– – Investigații științifice
– – – Proprietățile cercetării științifice
– – – Credințe și prejudecăți
– – Elementele metodelor științifice idealizate
– – Elemente ale metodei științifice
– – – Caracterizări
– – – Incertitudine
– – – Definire
– – – Dezvoltarea ipotezelor
– – – Predicții din ipoteze
– – – Experimente
– – – Evaluare și îmbunătățire
– – – Confirmarea
– – Modele de cercetare științifică
– – – Modelul clasic
– – – Modelul ipotetico-deductiv
– – – Modelul pragmatic
– – Știința sistemelor complexe
– 1.4 Hermeneutica
– – Etimologie
– – Hermeneutica filosofică
– – – Hermeneutica modernă
– – – – Schleiermacher (1768-1834)
– – – – Dilthey (1833-1911)
– – – – Heidegger (1889-1976)
– – – – Gadamer (1900-2002) și colab.
– – – – Noua hermeneutică
– – – – Hermeneutica marxistă
– – – – Hermeneutica obiectivă
– 1.5 Filosofia limbajului
– – Subiecte și sub-domenii majore
– – – Compoziție și părți
– – – Natura sensului
– – – Referință
– – – Mintea și limba
– – – – Înnăscut și învățat
– – – – Limba și gândul
– – – Interacțiunea socială și limba
– – Limbajul și filozofia continentală
– – Probleme în filosofia limbajului
– – – Imprecizia
– – – Problema universalului și a compoziției
– – – Natura limbajului
– – – Abordări formale versus informale
– – – Traducere și interpretare
– 1.6 Logica
– – Concepte
– – Forma logică
– 1.7 Filosofia logicii
– – Adevăr
– – – Purtătorii de adevăr
– – – Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare
– 1.8 Declarații
– – Declarația ca o entitate abstractă
– 1.9 Dileme
– – Utilizarea dilemei în logică
– 1.10 Limitările cognitive
– – Colin McGinn
– – Friedrich Hayek
– – John Tyndall
– – Noam Chomsky
– – Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene)
– – Noi misterieni
– 1.11 Managementul cunoașterii
– – Cercetare
– – – Dimensiuni
– – – Strategii
– – – Motivații
– 1.12 Ingineria cunoașterii
– 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații
2 Date
– Date, informații, cunoaștere și înțelepciune
– În alte domenii
– Memoria
– – Procese
– Înregistrări
– 2.1 Referințe
– – Etimologie și semnificații
– – Semantică
– – – Sens
– – – Referent absent
– – – Semnul lingvistic
– – Informatică
– – Biblioteci și știința informației
– – Psihologie
– – Școala
– – Lege
– – Artă
– 2.2 Simboluri
– – Etimologie
– – Definiții
– – Simbolurile și semiotica
– – Psihanaliza, retorica și arhetipuri
– – Paul Tillich
– – Rolul contextului în simbolism
– – – Semnificația istorică
– – – Context
– – Acțiuni simbolice
– 2.3 Baze de date
– – Baze de date guvernamentale
– – – Uniunea Europeană
– – Baze de date naționale ADN
– 2.4 Metadate
– – Definiție
– – Identificarea
– – – Exemplu
– 2.5 Statistici
– – Domeniu
– – – Statistica matematică
– – – Prezentare generală
3 Informații
– Abordarea teoriei informației
– Ca intrare senzorială
– Ca reprezentare și complexitate
– Informația ca mesaj
– Informația ca determinant al transformărilor
– Utilizarea studiului informațiilor
– Informații mediate tehnologic
– Informații sub forma unor fișiere
– Semiotica
– 3.1 Teoria informației
– – Domeniul de studiu
– – Evoluție
– – Cantități de informații
– – – Entropia unei surse de informații
– – – Entropia comună
– – – Entropia condițională (echivocă)
– – – Informații reciproce (transinformații)
– – – Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații)
– – – Alte cantități
– – Teoria codificării
– – – Teoria surselor
– – – – Rata
– – – Capacitatea canalului
– – – – Capacitatea anumitor modele de canale
– – Aplicații în alte domenii
– – – Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare
– – – Generarea numerelor pseudoaleatorii
– – – Explorarea seismică
– – – Semiotica
– – – Aplicații diverse
– – Unități de informație
– – Unități primare
– – Unități derivate din biți
– – – Octet (byte)
– – – Nibble
– – – Cuvânt, bloc și pagină
– – Exemple de valori
– 3.2 Tehnologia informației
– – Procesarea datelor
– – – Stocarea datelor
– – – Regăsirea datelor
– – – Transmisia de date
– – – Manipularea datelor
– – Perspectiva
– – – Perspectiva academică
– – – Perspectiva etică
– 3.3 Confidențialitatea informațiilor
– – Tipuri de informații
– – – Internet
– – – Televiziunea prin cablu
– – – Informații medicale
– – – Informații financiare
– – – Localizarea
– – – Informații politice
– – – Informații educaționale
– – Legalitatea
– 3.4 Informații sensibile
– – Informații non sensibile
– – – Informații publice
– – – Informații de rutină în afaceri
– – Tipuri de informații sensibile
– – – Informații comerciale confidențiale
– – – Informații clasificate
– – Protecția legală împotriva divulgării neautorizate
– – – Informații personale și private
– – – Informații de afaceri confidențiale
– – – Informații clasificate
– – Informații sensibile digitale
– 3.5 Informații clasificate
– – Clasificări guvernamentale
– – Nivele de clasificare
– – – Top Secret (TS)
– – – Secret
– – – Confidențial
– – – Resticționat
– – – Neclasificat
– – Permisul de acces
– – Informații compartimentate
– – Informații nucleare
– – Internațional
– – – Clasificările NATO
– – – Organizații internaționale
– – – Clasificări echivalente în diferite țări
– – Clasificarea corporativă
– – Protocolul luminii de trafic
– 3.6 Tipuri de informații clasificate
4 Activitatea de informații
– 4.1 Istoria activității de informații
– 4.2 Știința informației
– – Fundamente
– – – Domeniu de aplicare și abordări
– – – Definiții ale științei informației
– – – Filozofia informației
– – – Ontologie
– – Extragerea informațiilor
– – Vectori de cercetare și aplicații
– – – Accesul la informații
– – – Arhitectura informațiilor
– – – Managementul informațiilor
– – – Extragerea informațiilor
– – – Societatea informațională
– – – Reprezentarea cunoașterii și raționamentul
– 4.3 Ontologia activității de informații
– 4.4 Economia informațională
– – Valoarea informațiilor
– – Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile
– – Asimetria informațională
– – – Semnalizare
– – – Screening
– – Bunuri informaționale
– – – Împachetarea
– 4.5 Economia informațiilor industriale
– 4.6 Managementul informațiilor
– – Aspecte teoretice
– – – Teorii comportamentale și organizaționale
– – – Teoria economică
– – Managementul informațiilor strategice
– – – Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor
– – – Un model de portofoliu contemporan pentru informații
– – – Competențe pentru gestionarea calității informațiilor
– – – Rezumat
– – Operaționalizarea managementului informațiilor
– – – Gestionarea schimbării necesare
– – – Opera timpurie a lui Galbraith
– – – Organizații matriceale
– – Informații în sursă deschisă
– – – Surse deschise pentru informații
– – – Definiții pentru OSINT
– – – Informații competitive
– – – OSINT în afaceri
– 4.7 Ciclul de informații
– 4.8 Managementul ciclului de informații
– – Prezentare generală
– – – Definirea intelligence
– – – Managementul ciclului de informații
– – – Planificarea și prezentarea generală a direcției
– – Cerințe
– – – Naționale / strategice
– – – Militare / operaționale
– – Arhitectura intelligence
– – – Bugetarea
– – – Factori politici
– – – Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională
– – – Public versus privat
– – Planificarea colectărilor
– – – CCIRM
– – Emiterea de ordine și cereri
– – – Prioritizare
– – Alte subiecte
– – – Folosirea politică greșită
– – – Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire
– – – – Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire
– – – – Riscuri și resurse comune
– – Eșecurile din ciclul intelligence
– – Alte cicluri
– – – Bucla Boyd OODA
– 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence)
– – Componente
– – Istorie
– – Depozitarea datelor
– – Comparație cu inteligența competitivă
– – Comparație cu cercetarea analitică de afaceri
– – Aplicații într-o întreprindere
– – Prioritizarea proiectelor
– – Factori de succes în implementare
– – – Suportul afacerii
– – – Nevoile afacerii
– – – Cantitatea și calitatea datelor disponibile
– – Aspect utilizator
– – Date semistructurate sau nestructurate
– – – Date nestructurate vs. date semistructurate
– – – Probleme cu date semistructurate sau nestructurate
– – – Utilizarea de metadate
– 4.10 Informații competitive
– – Dezvoltare istorică
– – Tendințe recente
– – Domenii similare
– – Etica
– – Externalizarea
– 4.11 Analogii cu alte discipline
– – Știința
– – Arheologia
– – Afaceri
– – Medicina
5 Comunitatea
– 5.1 Sisteme informaționale
– – Prezentare generală
– – Tipuri de sisteme informaționale
– 5.2 Comunicarea
– – Comunicare nonverbală
– – Comunicare verbală
– – Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică
– – Comunicare de afaceri
– – Comunicare familială
– – Comunicarea interpersonală
– – Proiectarea comunicării
– – Revoluția comunicării informațiilor
– – Consultanța
– 5.3 Societatea informațională
– – Ce este?
– – Creșterea informației în societate
– – Dezvoltarea modelului societății informaționale
– – – Tranziția economică
– – Procesarea informațiilor sociale
– 5.4 Guvernarea electronică
– – Definirea e-guvernării
– – Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării
– – Exemple de e-guvernare și e-guvernanță
– 5.5 Servicii secrete
– – Relația dintre serviciile aceleiași țări
– 5.6 Epistemologia activității de informații
– 5.7 Comunități epistemice
– 5.8 Comunități epistemice în UE
– – Conceptul comunităților epistemice și limitele sale
– – Agenția Europeană de Apărare
– – Centrul UE de analiză a informațiilor
– – Concluzie
6 Contrainformații
– 6.1 Istoria spionajului
– – Istoria timpurie
– – Europa timpurie modernă
– – Secolul al 18-lea
– – – Franța
– – – Marea Britanie
– – – Spionaj industrial
– – – Revoluția americană, 1775-1783
– – – Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815
– – Secolul al 19-lea
– – – Războiul civil american 1861-1865
– – – Informații militare
– – – – Austria
– – – – Marea Britanie
– – – – Franța
– – – – Germania
– – – – Italia
– – – – Rusia
– – – Informații navale
– – – Contraspionaj
– – Secolul 20
– – – Agenții de informații civile
– – – Primul Razboi Mondial
– – – – Decodarea
– – – Revoluția rusă
– – – Perioada interbelică
– – – – Germania nazistă
– – – Al doilea razboi mondial
– – – – MI6 în Marea Britanie
– – – – MAGIC: SUA sparge codul japonez
– – – – OSS în Statele Unite
– – – – Contraspionaj
– – – Războiul rece
– – – Războiul post-rece
– – – – Războiul din Irak 2003
– – – – Antiterorism
– – – – – Israel
– 6.2 Spionajul
– – Țintele spionajului
– – Metode și terminologie
– – – Tehnologii și tehnici
– 6.3 Contraspionaj
– – Operațiunile de contraspionaj defensive
– – – Contra-HUMINT
– – – Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor
– – Teoria contraspionajului ofensiv
– 6.4 Securitatea
– – Clasificarea securității
– – Concepte de securitate
– – Managementul securității în organizații
– 6.5 Terorism
– – Lupta UE împotriva terorismului
– – – Strategia UE
– – – – Prevenirea
– – – – Protecția
– – – – Urmărirea
– – – – Răspunsul
– 6.6 O teorie a contrainformațiilor
– – Definiții concurente
– – Serviciile de informații
– – – Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații
– – Contrainformații aplicate
– – – Asistență politică
– – – Suport operațional
– – – Evidențierea documentelor
– – Operațiuni de contrainformații
– – Contraspionaj
– – Domenii de studiu
7 Culegerea de informații
– 7.1 Extragerea cunoașterii
– – Privire de ansamblu
– – Extragerea din surse structurate în RDF
– – – Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF
– – – Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF
– – – XML
– – Extracția din surse naturale de limbaj
– – – Extracție de informații (EI) tradițională
– – – Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO)
– – – Învățarea ontologiei
– – – Adnotare semantică
– – – Instrumente
– – Descoperirea de cunoștințe
– 7.2 Colectarea de informații umane
– – Surse
– – Operații de bază HUMINT
– – – Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi
– – – Diferențierea de bază pe tip de subiect
– – – Selectarea surselor potențiale
– – – Identificare
– – – Tipuri de interviuri
– – – – Informarea (debriefing)
– – – – Interogare
– – – Planificarea interviului inițial
– – – – Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â
– – – – Sprijinirea nevoilor
– – – – Atitudini ale subiectului
– – – Planificarea interviurilor suplimentare
– – Principii de interogare
– – – Raport de construcție
– – – Utilizarea înregistratoarelor
– – – Lucrul cu interpreți
– – Surse recrutate / de încredere
– – – Spionaj
– – Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT
– 7.3 Investigații
– – Surse clasice
– – – Deducția
– – – Inducția
– – – Abducția
– – Investigații criminale
– 7.4 Profilarea infractorilor
– 7.5 Informația asimetrică
– – Modele de informații asimetrice
– – Selecția adversă
– – – Semnalizare (Signaling)
– – – Investigare (Screening)
– – Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării
– – Surse de asimetrie informațională
– – Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale
– – Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale
– 7.6 Proiectarea mecanismului
– – Intuiția
– – Proiectarea
– – – Mecanismul
– – – Principiul revelației
– – – Gradul de implementare
– 7.7 Raportul circular
– – Exemple specifice
– 7.8 Liberul acces la informații
8 Supravegherea
– Tipuri
– – Calculator
– – Telefoane
– 8.1 Camere de supraveghere
– 8.2 Camere IP
– – Standarde
– – Avantaje ale camerelor IP
– – Dezavantaje potențiale
– 8.3 Camere web
– – Probleme de intimitate
– – Efecte asupra societății moderne
– – Utilizări ale camerelor web
– – – Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor
– – – Comerț
– – – Apeluri video și videoconferințe
– – – Video de securitate
– – – Clipuri video și fotografii
– – – Dispozitive de control al intrărilor
– – Tehnologia camerelor web
– 8.4 Supravegherea în IR
– – Applicații
– – Specificații
– – Cum funcționează supravegherea în IR
– 8.5 Supravegherea în masă
– – Supravegherea în masă în Uniunea Europeană
– – – INDECT
– – – HIDE
– 8.6 Supravegherea aeriană
– 8.7 Supravegherea calculatoarelor
– – Emanații
– – Policeware
– 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice
– – Aspecte legale
– – Supravegherea electronică a telefoanelor
– 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC)
– 8.10 Captarea datelor din documente tipărite
– – Cele mai cunoscute tipuri de aplicații
– – – ABBYY
– – – Accusoft
– – – AnyDoc Software
– – – Cvision Technologies
– – – Expervision
– – – I.R.I.S. Group
– – – LEADTOOLS
– – – Nuance Communications
– – – PSIGEN Software
– 8.11 Ingineria securității
– – Calificări
– – Atitudini privind securitatea
– – Practici de bază
– – Subdomenii
– 8.12 Securitatea calculatoarelor
– – Securitate prin proiectare
– 8.13 Biometria
– – Sisteme biometrice adaptive
– – Direcții noi de dezvoltare
– – – Accesul în rețele publice
– – Supravegherea biometrică
– – Funcționalitatea biometrică
9 Analiza informațiilor
– Prezentare generală
– Metoda analitică
– – Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații
– – – Fii îndrăzneț și cinstit
– – – Acord privind conținutul
– – – Orientarea spre clienți
– – – Orientarea spre colegi
– – Organizând ceea ce aveți
– Natura analizei
– – Tipuri de raționament
– – – Inducție: căutarea cauzalității
– – – Deducția: aplicarea generalului
– – – Intuiția instruită
– – – Metoda științifică
– – Metode de analiză
– – – Analiza oportunităților
– – – Analiza cuiului de siguranță
– – – Analiza ipotezelor concurente
– – – Analogie
– Procesul analitic
– – Definirea problemei
– – Generarea de ipoteze
– – Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații
– – Evaluarea surselor
– – Evaluarea ipotezelor (teste)
– – Producția și ambalarea
– – Evaluarea colegială
– – Feedback de la client și evaluarea producției
– Nu uitați niciodată utilizatorul final
– 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații
– 9.2 Metodologii în analiza informațiilor
– 9.3 Euristica în analiza de informații
– – Puterea de expertiză
– – Paradoxul de expertiză
– – Sarcinile analiștilor de informații
– – Pro și contra echipelor
– – Tehnologii
– – Metodologii analitice
– – Euristica
– 9.4 Raționamentul inductiv
– – Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv
– – Critici
– – – Prejudecăți
– – Tipuri de raționament inductiv
– – – Generalizare
– – – Silogismul statistic
– – – Inducția simplă
– – – Argumentul din analogie
– – – Inferența cauzală
– – – Predicția
– – Inferența bayesiană
– – Inferența inductivă
– 9.5 Evaluarea informațiilor
– – Procesul de evaluare a informațiilor
– – Ciclul informațiilor centrice specifice
– – Evaluarea informațiilor criminale
– – – Utilizarea de Armata SUA
– – – Procesul CRIMINT
– – Analiza informațiilor criminale
– 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații
– – Analiza orientată pe țintă
– – – Procesul de intelligence
– – Crearea modelului
– – – Modele în intelligence
– – – Surse de informații de intelligence
– – – Popularea modelului
– – Analiza organizațională
– – Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence
– – Critici
– 9.7 Analiza ipotezelor competitive
– – Proces
– – Puncte forte
– – Puncte slabe
– – – Analiza structurată a ipotezelor concurente
– – – Alte abordări ale formalismului
– 9.8 Analiza indicatorilor
– – Istorie
– – Elemente de analiză a indicatorilor
– – – Tehnici analitice structurate
– – – Cerință
– – – Categorii
– – – Factori
– – – Scenarii
– – – Indicatori
– – Proces
– – Beneficii
– – Puncte slabe
– – Tehnici analitice structurate înrudite
– 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă
– – Istorie
– – – Informații
– – – – Eșecuri de politică și de informații legate de CPE
– – Reformele metodologiei
– – – Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice
– – – Analiza stocastică
– – – Standardizare
– – – – Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate
– 9.10 Predicții
– – Predicții informale pe bază de ipoteze
– – Sondaje de opinie
– – Statistici
– – Supranaturalul (profeții)
– – Predicția în știință
– – Finanțe
10 Media și rețele sociale
– Studiul
– Istoria
– Nivele de analiză a rețelelor sociale
– – Nivel micro
– – Nivel mediu
– – Nivel macro
– Legături teoretice
– – Teorii importate
– – Teorii specifice
– Decalaje structurale
– Clustere de cercetare
– – Comunicare
– – Comunitate
– – Rețele complexe
– – Rețele criminale
– – Difuzarea inovațiilor
– – Demografie
– – Sociologia economică
– – Sănătate
– – Ecologie umană
– – Limba și lingvistica
– – Rețele literare
– – Studii organizatorice
– – Capitalul social
– – Poziția și beneficiile rețelei
– – Media socială
– Servicii în rețele sociale
– – Impactul social
– – Caracteristici tipice
– – Caracteristici suplimentare
– 10.1 Media socială
– – Clasificarea mediei sociale
– – – Viralitate
– – Bloguri
– – Comunicarea prin calculator
– – Defăimarea
– – Jurnalism
– – – Mass media
– – Facebook
– – Twitter
– – YouTube
– 10.2 Știri
– – Caracteristici
– – – Noutatea
– – – Marfă
– – – Tonul
– – – Valoarea de noutate a știrii
– – Media de știri
– – – Ziare
– – – Televiziunea
– – – Internet
– 10.3 Psihologia mulțimilor
– 10.4 Manipularea prin media
– – Contexte
– – – Activism
– – – Publicitate
– – – Farsa
– – – Propaganda
– – – Război psihologic
– – – Relații publice
– – Tehnici
– – – Marketingul motoarelor de căutare
– – Profesioniști în conformitate
– – – Tehnici
– 10.5 Psihologia rețelelor sociale
– – Neuroplasticitatea
– 10.6 Analiza rețelelor sociale
11 Etica
– Definirea eticii
– 11.1 Relativismul moral
– – Variații
– – – Descriptiv
– – – – Meta-etic
– – – – Normativ
– 11.2 Utilitarism
– – Etimologie
– – Fundal istoric
– – – Filozofia chineză
– – – Filosofia occidentală
– 11.3 Dileme etice
– – Exemple de dileme etice
– – Răspunsuri la argumente
– – Dileme morale
– – – Exemple
– – – Conceptul
– – – Probleme
– 11.4 Codul de conduită FBI
– 11.5 Meta-etica
– – Întrebări meta-etice
– – Teoriile semantice
– – – Centralism și non-centralism
– 11.6 Filosofia dreptului
– – Jurisprudență analitică
– – Jurisprudența normativă
– – Abordări filosofice ale problemelor juridice
Încheiere
Resurse
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/cunoastere-si-informatii/
Cunoaștere și Informații