„Cobza” intră în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO
UNESCO a aprobat înscrierea elementului „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, pe baza unui dosar comun România–Republica Moldova. Decizia a fost luată la sesiunea Comitetului Interguvernamental desfășurată la New Delhi (8–13 decembrie 2025). Pentru România, e o validare importantă: recunoaște nu doar instrumentul în sine, ci și meșteșugul confecționării, tehnicile de interpretare și rolul social al comunităților care au transmis repertoriul din generație în generație. Miza practică e creșterea vizibilității și a șanselor de finanțare/educație pentru salvgardare (ateliere, școli, proiecte de cercetare), plus un boost de imagine pentru muzica tradițională în afara țării. (AGERPRES)
Lansarea ePatrimoniu, proiect major de digitalizare a patrimoniului
Ministerul Culturii, în parteneriat cu STS, a lansat proiectul ePatrimoniu, prezentat ca o investiție menită să facă patrimoniul mai accesibil publicului și să modernizeze modul în care statul gestionează datele culturale. Ideea centrală: o platformă care să integreze bazele de date existente (patrimoniu mobil, imobil, imaterial), să reducă „hârtia” și să permită interconectarea cu sisteme naționale/europene. În spațiul public a fost menționată o finanțare de ordinul ~24–25 milioane euro și un calendar de implementare de 36 de luni (pornind din 2025), ceea ce îl face unul dintre cele mai ambițioase proiecte digitale din cultură. Dacă livrarea va fi solidă, impactul se vede în avizare mai rapidă, date mai curate și acces public real la informații. (AGERPRES)
eMonumente: contract de finanțare semnat (peste 17 mil. euro)
Ministerul Culturii a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru proiectul eMonumente, cu o valoare eligibilă de 86.542.977,96 lei (17.387.535 euro) și durată de 48 de luni, cofinanțat prin PoCIDIF. Proiectul promite o bază digitală modernă care să adune într-un singur loc informații despre monumentele istorice (date dispersate prin arhive/instituții, plus documentare/inventariere digitală la nivel național). Parteneriatul include ANCPI și Centrul Național de Cartografie. De ce contează: pentru public înseamnă acces rapid la informații; pentru administrație și specialiști poate însemna decizii mai bune (restaurare, intervenții, turism cultural), iar pentru comunități – o șansă de a-și valorifica patrimoniul local fără să pornească de la zero cu documentarea. (AGERPRES)
România, selectată țară invitată de onoare la Frankfurt Book Fair 2028
Într-un comunicat al Ministerului Culturii, a fost menționat că România a primit înștiințarea oficială privind selectarea ca „țară invitată de onoare” la Târgul de Carte de la Frankfurt în 2028, urmând etapa de negociere a contractului. În același bilanț apar și alte repere de diplomație culturală: statutul de invitat de onoare la Târgul de Carte de la Budapesta (2025) și pregătirea participării ca invitat de onoare la Târgul de Carte de la Cairo (ianuarie 2026). Practic, e o știre mare pentru exportul cultural: Frankfurt e cea mai puternică platformă globală pentru drepturi de traducere și vizibilitate editorială, iar pregătirea serioasă începe cu ani înainte (strategie, titluri, traduceri, program public). (AGERPRES)
România, cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Sofia (9–14 dec.)
România a participat cu stand național la a 52-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Sofia, eveniment important în Europa de Est. Potrivit informațiilor publice, scriitorii Elena Vlădăreanu și Dan Coman s-au numărat printre invitații Ministerului Culturii. Dincolo de prezența simbolică, astfel de participări sunt „infrastructură” pentru traduceri: întâlniri cu editori, agenți, institute culturale și public regional care poate fi cucerit mai ușor decât piețele vestice. Pentru literatura română contemporană, consecvența contează – nu doar un stand, ci continuitate în promovare, evenimente bine țintite și follow-up pe drepturi. În 2025, Sofia a fost un test util de vizibilitate pe zona Balcanilor. (AGERPRES)
Art Safari se mută în Piața Amzei și devine „Art Safari New Museum” (din 2026)
Art Safari a anunțat că, din 2026, părăsește Palatul Dacia-România și se mută în Piața Amzei, într-un spațiu expozițional de aproximativ 4.500 mp, cu ambiția de a funcționa ca „muzeu al expozițiilor temporare” deschis pe tot parcursul anului. Data de start comunicată: 26 martie 2026. Știrea e relevantă din două motive: (1) stabilizează un proiect privat care a popularizat expozițiile „eveniment” și (2) leagă cultura de regenerarea urbană (Amzei ca zonă creativă, cu sprijin administrativ). În plus, programul anunțat pentru 2026 include expoziții retrospective și un accent pe Brâncuși (150 de ani de la naștere), ceea ce poate atrage public nou și turism cultural. (AGERPRES)
ICR lansează Fondul „Cultura Face Bine”, mecanism privat de finanțare culturală
Institutul Cultural Român a anunțat lansarea Fondului „Cultura Face Bine”, descris ca un mecanism colectiv de finanțare culturală din fonduri private. Începând din 2026, fondul ar urma să finanțeze organizații culturale cu impact în comunități locale din România; pentru ediția-pilot (2026) au fost anunțate micro-granturi de 2.000 euro și, suplimentar, posibilitatea unei prezentări publice într-un eveniment „Cultura Face Bine”. Importanța știrii e mai mare decât suma: e un semnal că finanțarea culturii încearcă să iasă din binomul „buget public vs. sponsorizări punctuale” și să construiască un instrument mai previzibil. Dacă va fi transparent și recurent, poate deveni o plasă de siguranță pentru proiecte mici, dar vitale în orașe și sate. (AGERPRES)
CulturMedia anunță proteste; prima acțiune, de Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie 2026)
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia” a anunțat o serie de acțiuni de protest la începutul lui 2026, invocând lipsa dialogului și tensiuni legate de politica ministerială și de situația angajaților din instituțiile culturale. Conform comunicării publice, prima acțiune ar urma să aibă loc de Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie 2026), când sediul Ministerului Culturii ar urma să fie pichetat; în instituțiile din țară sunt menționate „toate formele legale de protest”. E o știre importantă fiindcă pune pe agenda publică tema subfinanțării și a inechităților salariale în muzee, biblioteci și centre culturale – adică exact infrastructura care face posibil „consumul” cultural. Dacă protestele escaladează, pot afecta programul public al instituțiilor. (AGERPRES)
Redeschiderea aripii vechi a MNȚR, pe fondul unei restaurări „în etape”
Un material despre Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) a readus în atenție traseul lung al redeschiderii aripii vechi: lucrările de consolidare și reabilitare au fost inițiate în 2016 și încheiate în 2018, iar „redeschiderea oficială” a fost comunicată public în 24 aprilie 2025, după etape suplimentare pentru remontarea expoziției permanente și investiții conexe. În text este menționată o valoare totală a investiției de 6.321.163 euro. Dincolo de cronologie, miza e infrastructura culturală: muzee mari funcționează pe termen lung doar dacă au spații sigure, expoziții permanente actualizate și bugete operaționale previzibile. Cazul MNȚR e și o lecție despre cum proiectele publice pot întârzia ani din motive administrative și financiare, chiar după finalizarea lucrărilor „pe hârtie”. (Capital)
Gaudeamus Radio România (ediția 32): peste 180 de participanți, sute de evenimente
Târgul de carte Gaudeamus Radio România (ediția 32) a fost anunțat pentru perioada 3–7 decembrie, în Pavilionul B2 Romexpo. Organizatorii au comunicat peste 180 de participanți, sute de evenimente editoriale și zeci de mii de titluri. Gaudeamus rămâne, practic, cel mai mare „barometru” de final de an pentru piața cărții: aici se văd trendurile (non-ficțiune, young adult, carte pentru copii), puterea editurilor mici vs. mari și cât de mult rezistă interesul public pentru lectură în context economic dificil. E și un eveniment cultural cu efect de lanț: lansări, dezbateri, întâlniri cu autori, plus contracte și colaborări care pornesc informal. Faptul că e organizat de Radio România îi dă continuitate și vizibilitate națională.
