În domeniul pensiilor, schimbarea majoră a fost Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024. CNPP arată că valoarea punctului de referință a fost stabilită la 81 lei în septembrie 2024 și menținută la 81 lei în 2025, iar pentru 2026 aceeași valoare este menținută prin măsura fiscal-bugetară aferentă. Din perspectivă fiscală, tabloul rămâne tensionat: execuția BASS la 31 decembrie 2024 s-a încheiat cu cheltuieli de 137,699 miliarde lei, un deficit de 2,831 miliarde lei și o subvenție de la bugetul de stat de 24,305 miliarde lei. Aceasta înseamnă că orice discuție privind adecvarea pensiilor trebuie legată explicit de sustenabilitate fiscală și de țintire, nu doar de indexări uniforme. [1]
În îngrijirea de lungă durată, direcția formală a politicii este corectă. Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 urmărește să crească numărul persoanelor vârstnice care trăiesc independent cât mai mult timp și să îmbunătățească accesul la servicii adecvate pentru persoanele dependente. Documentul insistă pe îngrijirea la domiciliu și în comunitate, pe sprijinirea îngrijitorilor informali, pe principiul „finanțarea urmează beneficiarul”, pe complementaritatea între asistența socială și cea medicală și pe participarea socială activă a persoanelor vârstnice. Problema centrală nu este lipsa direcției strategice, ci implementarea lentă și fragmentată între ministere, CNAS, autorități locale și furnizori privați/ONG. [2]
În sănătate, OECD identifică trei probleme recurente: subfinanțare relativă, deficit și distribuție inegală a personalului, precum și acces slab pentru populația vulnerabilă. Aceste neajunsuri afectează disproporționat vârstnicii, deoarece ei folosesc mai frecvent serviciile medicale, sunt mai dependenți de continuitatea îngrijirii și sunt mai sensibili la costuri, distanță și liste de așteptare. Faptul că, în România, nevoile medicale nesatisfăcute sunt printre cele mai ridicate pentru persoanele sărace și pentru vârstnicii din rural arată că sistemul sanitar și cel social nu compensează suficient dezavantajele teritoriale și economice. [3]
Politicile de digitalizare și mobilitate sunt mult mai puțin „age-sensitive” decât ar fi necesar. OECD arată că România este în urmă la acoperirea 5G, mai ales în mediul rural, iar analiza pentru regiunea Nord-Vest subliniază că transportul public fragmentat reduce accesul la locuri de muncă și servicii, inclusiv pentru persoanele vârstnice. În absența unor politici explicite de alfabetizare digitală a seniorilor și a unor planuri locale de mobilitate „prietenoase cu vârsta”, digitalizarea administrației și concentrarea serviciilor pot produce o nouă excludere: servicii formal existente, dar efectiv inaccesibile unor vârstnici fără internet, fără competențe digitale sau fără transport funcțional. [4]
Fig. Schema rezumă arhitectura reală, fragmentată, a intervenției: pensii, sănătate, servicii sociale, familie și sector neguvernamental operează simultan, dar nu suficient de integrat. [5]
Tabelul următor sintetizează principalele programe, beneficii și actori.
| Program / beneficiu / serviciu | Actor principal | Grup-țintă | Tip de intervenție | Observație analitică |
| Pensia publică contributivă | CNPP | pensionari eligibili | transfer monetar | instrument central al securității materiale, dar cu presiune fiscală mare |
| Recalcularea și noua formulă din Legea nr. 360/2023 | CNPP / MMSS | pensionari și viitori pensionari | reformă de sistem | crește predictibilitatea, dar nu rezolvă singură inechitățile de carieră și gen |
| Indemnizația socială pentru pensionari | CNPP / MMSS | pensionari cu venituri mici | top-up de venit | relevantă pentru adecvare minimă, dar nu substituie servicii sociale |
| Bilete de tratament balnear | CNPP | pensionari și asigurați eligibili | sprijin pentru recuperare și prevenție | util, dar limitat ca acoperire și mai puțin relevant pentru dependență severă |
| Îngrijire la domiciliu | autorități locale, furnizori publici/privați, ONG | vârstnici dependenți | îngrijire socială / suport ADL | prioritatea strategică declarată; acoperirea este încă inegală |
| Centre de zi pentru vârstnici | SPAS / DGASPC / ONG | vârstnici semi-autonomi sau izolați | prevenție, socializare, activare | subdezvoltate relativ la nevoia de combatere a izolării |
| Centre rezidențiale | DGASPC / furnizori privați / ONG | vârstnici fără suport familial sau cu dependență ridicată | îngrijire 24/7 | au vizibilitate mai mare decât serviciile comunitare, dar strategia cere reechilibrare spre domiciliu |
| Telefonul Vârstnicului | Fundația Regală Margareta a României | seniori singuri sau vulnerabili | informare, consiliere socială și psihologică | sursă valoroasă de date de serviciu asupra singurătății și nevoilor |
| SenioriNET / Carta Albă | Federația SenioriNET și ONG membre | seniori și decidenți | advocacy, bune practici, servicii | important pentru agenda publică și pentru dezvoltarea modelelor comunitare |
| Servicii private de teleasistență, îngrijire, hospice | sector privat / ONG specializate | vârstnici cu resurse sau nevoi specifice | servicii complementare | completează oferta, dar ridică probleme de echitate și acces |
Sursa tabelului: CNPP, Strategia națională ILD și îmbătrânire activă 2023–2030, FRMR, SenioriNET; observațiile analitice sunt ale autorului, bazate pe aceste surse. [6]
Bibliografie
Guvernul României. 2023. „Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030”. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/12/ANEXA-21.pdf.
OECD. 2025. „OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025”. OECD Reviews of Health Systems, publicare online în avans, decembrie 17. https://doi.org/10.1787/f52e4a98-en.
OECD. 2026. „Strengthening Romania’s Competitiveness: OECD Economic Surveys: Romania 2026”. OECD, martie 16. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-surveys-romania-2026_4844067e-en/full-report/strengthening-romania-s-competitiveness_a0bfff0f.html.
Parlamentul României. 2023. „Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii”. https://www.cnpp.ro/documents/10180/13120886/Legea-nr.360-in-2023-privind-sistemul-public-de-pensii.
Note
[1] (Parlamentul României 2023)
[2] (Guvernul României 2023)
[3] (OECD 2025)
[4] (OECD 2026)
[5] (Guvernul României 2023)
[6] (Parlamentul României 2023)
