Filosofie

Moartea în societate și cultură

În societate, natura morţii şi conştientizarea omenirii de propria mortalitate a fost de mii de ani o preocupare a tradiţiilor religioase ale lumii şi dispute filosofice. Aceasta include credinţa în înviere (asociată cu religiile abrahamice), reîncarnarea sau renaşterea (asociate cu religiile dharmice), sau ideea conştiinţa încetează definitiv să mai existe, cunoscută sub numele de uitare

Moartea în societate și cultură Read More »

Logica formală: “nu ambele” și “nici nici”

Două expresii comune care uneori pot provoca confuzie sunt „nu ambele”, cât și „nici nici”. Aceste două fraze au semnificații diferite și astfel sunt traduse cu propoziții logice simbolice diferite. Să vedem un exemplu al fiecăreia. Carla nu va avea … Citeşte mai mult The post Logica formală: “nu ambele” și “nici nici” appeared first

Logica formală: “nu ambele” și “nici nici” Read More »

Folosirea parantezelor în logica formală pentru fraze complexe

Am văzut cum să traducem anumite propoziții simple în limbajul nostru simbolic folosind punct, pană și tildă. Procesul de traducere începe cu determinarea propozițiilor atomice ale propoziției și apoi folosirea conectivelor funcționale de adevăr pentru a forma propoziția compusă. Uneori, … Citeşte mai mult The post Folosirea parantezelor în logica formală pentru fraze complexe appeared

Folosirea parantezelor în logica formală pentru fraze complexe Read More »

Negația și disjuncția în logica propozițională

Negația este operatorul funcțional de adevăr care schimbă valoarea adevărului unei propoziții de la fals la adevărat sau de la adevărat la fals. De exemplu, dacă afirmația „câinii sunt mamifere” este adevărată (așa și este), atunci putem face acea afirmație … Citeşte mai mult The post Negația și disjuncția în logica propozițională appeared first on

Negația și disjuncția în logica propozițională Read More »

Logica propozițională și conectivitățile funcționale ale adevărului de bază – Conjuncția – Tabelul de adevăr

Logica propozițională (numită și „logică sentențială”) este zona logicii formale care se ocupă de relațiile logice dintre propoziții. O propoziție este pur și simplu ceea ce am numit anterior ca fiind o afirmație. (1) Câteva exemple de propoziții sunt: Zăpada … Citeşte mai mult The post Logica propozițională și conectivitățile funcționale ale adevărului de bază

Logica propozițională și conectivitățile funcționale ale adevărului de bază – Conjuncția – Tabelul de adevăr Read More »

Metode formale de evaluarea argumentelor în logică și gândirea critică

Conform testului informal al validității, pentru a determina dacă un argument este valid, ne întrebăm dacă ne putem imagina un scenariu în care premisele sunt adevărate și totuși concluzia este falsă. Dacă putem, argumentul este invalid; dacă nu putem, argumentul … Citeşte mai mult The post Metode formale de evaluarea argumentelor în logică și gândirea

Metode formale de evaluarea argumentelor în logică și gândirea critică Read More »

Susținerea afirmațiilor prin metode retorice

Argumentele au deseori structuri complexe, inclusiv subargumente (reamintim că un subargument este un argument pentru una dintre premisele argumentului principal). Dar, în practică, oamenii nu oferă întotdeauna motive sau argumente suplimentare în sprijinul fiecărei afirmații pe care o fac. Uneori, … Citeşte mai mult The post Susținerea afirmațiilor prin metode retorice appeared first on Telework.

Susținerea afirmațiilor prin metode retorice Read More »

Despre conștiință și experiența trăită – Probleme cu teoria identității

Luați în considerare gama de proprietăți pe care le expunem. Unele sunt proprietăți comune maselor, rocilor și altora asemenea: dimensiune, greutate, formă etc . – proprietăți materiale. Altele sunt proprietăți care par specifice animalelor, sau poate chiar oamenilor: conștiința, senzația, … Citeşte mai mult The post Despre conștiință și experiența trăită – Probleme cu teoria

Despre conștiință și experiența trăită – Probleme cu teoria identității Read More »