Tabloul statistic recent sugerează o dublă presiune asupra politicilor publice: mai mulți vârstnici și mai puțini lucrători potențiali. În 2020, România avea 3,664 milioane persoane de 65+ ani și 3,021 milioane tineri de 0–14 ani; în 2023, raportul era 3,762 milioane la 3,085 milioane; în 2024, 3,822 milioane la 3,086 milioane; iar pentru 1 ianuarie 2025, INS sintetizat de FRMR indica 4,02 milioane persoane de 65+ și 3,04 milioane sub 14 ani. În același timp, populația rezidentă totală a coborât la aproximativ 19,036 milioane la 1 ianuarie 2025. Tendința este confirmată și pentru 2026 de datele privind populația după domiciliu, unde ponderea segmentului 65+ a urcat la 18,8%. [1]
Fig. 1 Tendința populației de peste 65 ani. Sursă: INS pentru 2020, 2023 și 2024; sinteză INS utilizată de FRMR pentru 2025. Valoarea din 2025 trebuie citită cu prudență comparativă deoarece provine dintr-o sinteză publică, nu din aceeași serie descriptivă folosită pentru anii precedenți. [2]
În plan economic, rata de ocupare a persoanelor de 55–64 ani a fost de 48,5% în 2020, 43,8% în 2021, 46,7% în 2022, 51,0% în 2023 și 53,4% în 2024. Deși traiectoria este ascendentă după șocul pandemic, România rămâne sub media OECD pentru lucrătorii vârstnici: OECD nota 51% în 2023 față de 66% media organizației. Falia de gen este pronunțată: în 2024, 64,6% dintre bărbații de 55–64 ani erau ocupați, față de doar 43,0% dintre femei. Acest lucru transformă vârsta pre-pensionării într-o zonă critică pentru riscul de inactivitate și precaritate, mai ales pentru femei și persoanele cu educație redusă. [3]
Fig. 2 Rata de ocupare a persoanelor de 55-64 ani. Sursă: INS, Forța de muncă în România. Ocupare și șomaj pentru anii 2020–2024. [4]
În ceea ce privește veniturile, creșterea nominală a pensiei medii a fost puternică: 1.544 lei în decembrie 2020, 1.567 lei în 2021, 1.739 lei în 2022, 1.970 lei în 2023 și 2.748 lei în decembrie 2024, pe ansamblul sistemului public de pensii. La 31 decembrie 2024, în evidențele CNPP se aflau 4.703.349 beneficiari ai sistemului public, dintre care 4.567.153 pensionari de asigurări sociale de stat, iar pensia medie pentru aceștia era 2.803 lei; pentru pensia de limită de vârstă, media era 3.141 lei. Totuși, structura venitului la vârste înalte rămâne puțin diversificată: într-o analiză INS asupra gospodăriilor conduse de persoane de 65 ani și peste, 63,5% din venituri proveneau din pensii, iar 10,9% erau venituri în natură, ceea ce sugerează vulnerabilitate la inflație și la șocuri de cost al vieții. [5]
Fig. 3 Veniturile gospodăriilor conduse de persoane de peste 65 aniSursă: INS, Coordonate ale nivelului de trai în România 2023. Categoria „alte venituri” este calculată ca reziduu până la 100%; aceasta este o ipoteză analitică explicită, nu o categorie publicată separat în fragmentul indexat. [6]
Situația sărăciei și a excluziunii sociale rămâne severă în context european. În 2024, 27,9% din populația României era în risc de sărăcie sau excluziune socială, unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE; la nivel regional, rata din București-Ilfov era de 12,0%, ceea ce indică diferențe teritoriale masive. Cheltuielile de protecție socială ale României reprezentau încă sub 17% din PIB în 2022, mult sub media UE de 27,9%. Pentru vârstnici, un indicator extern care oglindește seria Eurostat raportează o rată a riscului de sărăcie de 16,4% pentru grupa 65+ în 2024; chiar dacă această valoare trebuie utilizată cu prudență metodologică, ea este compatibilă cu imaginea generală a unei îmbunătățiri insuficiente a securității materiale a vârstelor mari. [7]
În sănătate, semnalele sunt mai degrabă negative decât pozitive. OECD indică pentru România o speranță de viață de 76,4 ani în 2023, sub media occidentală și încă afectată de povara bolilor cronice și de performanțe modeste ale sistemului. Nevoile medicale nesatisfăcute rămân ridicate: profilul de țară OECD arată că 6% dintre persoanele cu nevoie de îngrijiri medicale raportau nevoi nesatisfăcute, iar Eurostat a arătat că România înregistra în 2024 una dintre cele mai mari diferențe dintre persoanele aflate în risc de sărăcie și restul populației în accesul la îngrijire medicală, de 10,7 puncte procentuale. Pentru vârstnicii din mediul rural, situația este deosebit de problematică: Eurostat raportează pentru România 11,4% nevoi medicale nesatisfăcute la 65+ din rural. În plus, în trei județe românești — Mehedinți, Covasna și Tulcea — mai puțin de 10% din populație locuia la mai puțin de 15 minute cu mașina de un spital, indicând bariere structurale de acces. [8]
Izolarea socială și singurătatea sunt mai greu de măsurat oficial, dar apar constant în sursele de serviciu și în cercetările aplicate. În prima jumătate a anului 2025, Telefonul Vârstnicului a înregistrat 5.464 convorbiri și 1.182 apelanți unici; 53,6% dintre apelanți trăiau singuri, iar 38,4% proveneau din mediul rural sau din orașe mici. Pentru întreg anul 2025, programul a raportat 11.697 apeluri și 5.769 seniori sprijiniți la nivel național. În literatura românească, studiul de caz realizat de Dobre în București–Ilfov a arătat că 88% dintre respondenții vârstnici au indicat singurătatea drept factor asociat dificultăților de utilizare a internetului. Coroborat cu literatura medicală recentă despre relația dintre singurătate și fragilitate, acest lucru susține teza că izolarea socială trebuie tratată ca risc de sănătate publică, nu doar ca problemă de „asistență socială”. [9]
Bibliografie
CNPP. 2025. „Raport de activitate 2024”. https://www.cnpp.ro/documents/10180/14944555/Raport%20de%20activitate%202024.
Eurostat. 2025. „People at Risk of Poverty or Social Exclusion in 2024”. aprilie 30. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250430-2.
FRMR. 2025. „Datele Institutului Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2025”. https://www.frmr.ro/wp-content/uploads/2025/07/Infografic-Telefonul-Varstnicului-iunie-2025.pdf.
INS. 2020. „Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2020p în scădere cu 96,5 mii persoane”. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2020r.pdf.
INS. 2021. „Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj – anul 2020”. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/forta_de_munca_in_romania_ocupare_si_somaj_2020.pdf.
INS. 2024. „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în 2023”. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate_ale_nivelului_de_trai_in_romania_2023.pdf.
OECD. 2025. „OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025”. OECD Reviews of Health Systems, publicare online în avans, decembrie 17. https://doi.org/10.1787/f52e4a98-en.
Note
[1] (INS 2020)
[2] (INS 2020)
[3] (INS 2021)
[4] (INS 2021)
[5] (CNPP 2025)
[6] (INS 2024)
[7] (Eurostat 2025)
[8] (OECD 2025)
[9] (FRMR 2025)
Sursa: Sfetcu, Nicolae (2026), Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale, Cunoașterea Științifică, 5:3, pag. xxx, DOI: 10.58679/CS83543, https://www.cunoasterea.ro/persoanele-varstnice-in-romania-date-politici-si-provocari-structurale/
