Ce spune media:

“Potrivit deciziilor adoptate de Adunarea Generala a Clubului Roman de Presa privind reformarea organizatiei, marti, 27 martie, s-au semnat actele pentru infiintarea Asociatiei Jurnalistilor din Romania, organizatie care isi propune sa reprezinte interesele profesionale ale ziaristilor romani”, anunta un comunicat al CRP, citat de Rompres si ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. Semnatarii actelor de înfiintare a organizatiei s-au angajat sa sprijine “in mod activ initiativele cu caracter deontologic si de profesionalizare a jurnalistilor din Romania”.

Ce am constatat din propria experienţă:

Sunt un oarecare, dar îndeplinesc toate cerinţele stipulate de statutul AJR pentru a fi acceptat ca nou membru (am articole scrise de peste 10 ani în ziare şi reviste, în general din domeniul IT, o carte unde sunt coautor, şi sute de articole publicate electronic, unele citate ca referinţă de publicaţii prestigioase externe, cărţi electronice, etc.).

Urmare a acestui fapt, şi pentru că am considerat că AJR poate fi o organizaţie care mă poate ajuta în activitatea mea publicistică, am vrut şi eu să devin membru. Am transmis toate documentele solicitate, dar am primit un răspuns neaşteptat: nu am nicio recomandare de la un alt membru AJR. În prezent sunt foarte puţini membri AJR, niciunul nu a auzit de mine, şi niciunul nu este din Drobeta Turnu Severin. Deci, nu am cum să fiu recomandat de un membru AJR.

La acest răspuns al meu, mesajul email primit de la secretariatul CRP care asigura interimar activitatea AJR, a fost: “Conditia privind recomandarea este obligatorie. Cred ca puteti incerca sa contactati membrii AJR din provincie, sau chiar pe cei din Bucuresti, la telefoanele redactiilor lor, nu cred ca ar trebui sa plecati de la premisa ca nu aveti nicio sansa. Va doresc mult succes.”

Conform statutului AJR, “Poate deveni membru al AJR orice persoana fizica care:
a) promoveaza profesionalismul, valorile morale ale jurnalismului si raspunderea civica si sociala a acestei profesiuni;
b) isi exprima acordul cu si respecta Statutul, Codul Deontologic al Ziaristului si celelalte acte constitutive ale Asociatiei;
c) contribuie la dezvoltarea patrimoniului Asociatiei si participa la actiunile acesteia;
d) plateste taxa de inscriere si cotizatiile stabilite.”

Îndeplinesc toate aceste condiţii, dar cea cu recomandarea nu este trecută în Statut. Concluzia logică pentru mine este că Asociaţia Jurnaliştilor din România nu are de gând, în fapt să reprezinte interesele jurnaliştilor din România, constituindu-se doar ca o organizaţie elitistă care va pretinde că reprezintă interesele tuturor jurnaliştilor dar va apăra în realitate interesele unui grup restrâns de jurnalişti. În situaţia mea concretă, dacă aş fi contactat un membru AJR şi acesta ar fi acceptat să mă recomande (ce vremuri, îmi aduc aminte!), atunci acesta ar fi făcut recomandarea respectivă doar ca o etapă pur formală, sau dintr-un interes subiectiv care ar fi contrazis flagrant valorile declarate ale Statutului.

Sper să mă înşel, dar părerea mea este că AJR se încadrează în lungul şir de dezamăgiri ale României post revoluţionare.

Să le fie de bine!

Cele mai tâmpite şi cretine emisiuni pe care le-am văzut vreodată. Gen “Ce cuvînt este acesta, CRATI_Ă, care reprezintă un obiect din bucătărie?”. Şi bineînţeles, nimeni nu ghiceşte, în cele mai multe cazuri dai banii fără ca măcar să apuci să intri în direct. Furt pe faţă a fraierilor, care se pare că se găsesc din belşug. Pur şi simplu nu înţeleg cum acceptă CNA aşa ceva.

Principalele televiziuni care găzduiau până nu demult astfel de “emisiuni” erau Antena 1, Prima TV, OTV, National TV. Nu mai ştiu care mai sunt, dar chiar acum văd că este în plină desfăşurare o astfel de păcăleală pe Euforia.

Conform Evenimentului Zilei, cine apeleaza numărul afisat pe ecran are o mare surpriză. Nu intră în direct, aşa cum promite prezentatoarea. De la celălalt capăt al firului, o voce îl incurajează: “Aţi fost foarte aproape! Încercaţi din nou!” sau “Ce păcat! Puteai să fii eroul zilei! Sunaţi încă o dată”.

Un mic text, care rulează în partea de sus a ecranului, dă explicaţia: “Conectarea participanţilor se efectuează în mod electronic, de către un calculator”. Cu alte cuvinte, cine sună nu intră în direct. Numărul lui este înregistrat într-o bază şi, dacă are noroc, va fi sunat şi va putea da soluţia în direct.

De obicei, aceste firme au o singură platformă într-o ţară, şi de acolo acoperă mai multe pieţe, din raţiuni de cost, dar există şi producători români.

Aceste aşa-zise concursuri încalcă toate normele de publicitate ale Uniunii Europene, ca să nu mai vorbesc de cele de bun simţ. În lăcomia lor de a câştiga bani cât mai mulţi, anumite televiziuni acceptă chiar să îşi terfelească renumele şi să îşi păcălească telespectatorii închiriind spaţii largi de emisie acestor fabrici de făcut bani pe seama fraierilor.

Nu dispun de resursele necesare, dar ar trebui ca Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, CNA şi organizaţiile neguvernamentale în domeniu să ia mai în serios astfel de înşelătorii. Şi dacă cineva crede că activitatea aceasta este legală, să citească mai cu atenţie AICI cât de legală şi corectă este o astfel de emisiune.