Un video clip dedica tuturor ţiganilor şi spiritului lor de libertate profund înrădăcinat, şi în special ţiganilor din Italia care se confuntă în această perioadă cu mari probleme sociale.
Muzica: Bond, Rapsodia ţigănească
Film realizat de Dan Alexoae
Iată că un cumpărător de apartament, exasperat de preţurile uriaşe ale notarilor, a apelat la serviciile de 10 ori mai ieftine a unui avocat pentru a încheia tranzacţia.
Iniţial i s-a refuzat înscrierea în Cartea Funciară la Oficiul de Cadastru dar, după ce i-a dat în judecată, toată lumea a trebuit să accepte ideea că afacerea este corect încheiată.
Lovitură grea pentru notari! Piaţa imobiliarelor era, probabil, cea mai rentabilă afacere a lor.
Acum, va trebui să îşi adapteze preţurile la noile condiţii.
Pentru cei care nu ştiau, pe lângă phishing, Internetul românesc mai este recunoscut şi prin alte “performanţe”. Pe locul doi, probabil, este spamul prin email. În fond, phishingul fără spam este ca o maşină fără roţi. Fără spam prin email, nu există mesaje către potenţialii fraieri, deci nu ai pe cine să furi.
De această legătură organică sunt conştienţi toţi investigatorii în domeniul criminalităţii informatice. Acesta este şi motivul pentru care atunci când românul Ovidiu-Ionut Nicola-Roman, de 22 ani, din Craiova, a fost judecat pentru fraudă în Bridgeport, pe data de 23 iulie a.c. (deci acum câteva zile), una din acuzaţii a fost şi cea de spam prin email. Ovidiu-Ionut Nicola-Roman a fost arestat în Bulgaria vara trecută, şi extrădat în SUA pentru a fi judecat de furt prin Internet în noiembrie 2007. Acum este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de 46 până la 57 luni.
În Connecticut, şapte romîni au fost acuzaţi de spam prin email, îndemnând destinatarii mesajelor să viziteze un site cu fals acces în conturile acestora de la Citibank, Wells Fargo, PayPal, etc.
Robert Soloway, “regele spamului”, a fost condamnat ieri la 47 luni închisoare în Seattle.
Acum, înţelegeţi care va fi următoarea etapă a incursiunilor poliţiei române şi a FBI în România?
O pură şi personală speculaţie. Bazată însă pe logică.
De ce nu protestează Guvernul României împotriva discriminării rasiale din Italia, care vizează în mod direct românii, ţigani sau neţigani? Sau, mai bine zis, protestează doar aşa, de formă, din vârful buzelor?
Argumente ar avea, i le-a dat chiar Comisia Europeană, care protestează mult mai tare decât autorităţile române.
Pe mine, logica mă duce în două direcţii:
1. Mai puţin probabil: Berlusconi are multiple afaceri în România, pentru care a împărţit probabil mulţi bani drept comisioane. Ori, acum, nu e bine să dai cu băţul după ce ai luat cu mâna. În plus, mafia italiană este din ce în ce mai prezentă în România, în zone propice pentru spălarea banilor (preum piaţa imobiliară – situaţie recunoscută şi deosebit de favorabilă, dar se pare că şi în bănci), şi pe piaţa drogurilor, domeniu emergent pentru România. Şi atunci când este interesată, mafia pentrează cât mai sus. Iar mafia este pentru o astfel de acţiune de amprentare
2. Mai probabil mi se pare acceptul tacit al autorităţilor române de amprentare şi prelevare ADN de la romi, întrucât cred că tare mult îşi doresc şi ei o astfel de bază de date, dar nu aveau cum să o obţină în condiţiile actuale de la noi din ţară.
Oricum am lua-o însă, încă de la început s-a văzut cu ochiul liber că autorităţile române ţin cu dinţii de “prietenia” cu autorităţile italiene, şi au făcut tot posibilul nu numai să nu îi supere, dar chiar să le facă pe plac.
Din când în când, parlamentarii noştri mai scapă câte un gând al lor ascuns, de parcă ne-ar testa ca să vadă până unde pot să meargă cu spolierea.
Ultima găselniţă vine din partea PSD, care vrea nici mai mult nici mai puţin decât câte 50 salarii minime brute pentru cei care vor candida pentru ei la alegeri atât la cele locale cît şi pentru Parlament.
Cum anul acesta, datorită noului sistem electoral, vor fi mult mai mulţi candidaţi decât până acum, se pare că anul ăsta vom munci numai pentru a-i menţine în formă pe candidaţi. Eventual poate ne mai rămâne ceva şi pentru mâncare.
Eu propun ca banii respectivi să fie decontaţi doar din buzunarele celor care se duc la vot şi îi legitimează în acest fel pe aceşti hoţi.
Contactat de Realitatea TV şi întrebat cum e cu legea respectivă, Şerban Mihăilescu a îmceput să bâlbâie ceva neclar, cum că legea nu s-a votat încă, recunoscând că este destul de confuză.
Dar, din câte am văzut noi pînă acum, fie proiectul căt de confuz, dacă aduce bani partidelor şi parlamentarilor el va fi votat până la urmă.
Azi are loc marşul gay în Bucureşti, din cauza căruia autorităţile se aşteaptă să aibă loc o mulţime de incidente, între demonstranţi pe de o parte iar, de cealaltă parte, membrii formaţiunii Noua Dreaptă, ai Partidului Conservator, popi, şi chiar populaţia obişnuită.
Din ce înţeleg eu, ei vor să li se aprobe un fel de contract de concubinaj, care să le reglementeze proprietatea asupra bunurilor puse în comun.
Este ceva ilogic aici: dacă asta ar fi dorinţa lor, un astfel de contract este deja posibil, cu legitimitate juridică, între două persoane fizice oarecare, cu autentificare notarială. Deci, dacă aceasta este cea mai mare dorinţă a lor, câţi dintre ei au încheiat deja un astfel de contract la notar?
Fanii eliminării taxei de primă înmatriculare pot să de felicite. Senatul a adoptat un proiect de lege în acest sens, inclusiv restituirea sumelor încasate până în prezent din această taxă, în termen de 90 de zile de la depunerea solicitării.
În votarea acestei decizii s-a considerat că taxa contravine Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, este o povară fiscală pentru cetăţeni, şi este discriminatorie pentru competitorii de pe piaţa auto românească.
Două prelegeri ale lui Mircea Badea în seara asta (una repetată în mod frecvent în emisiunile lui precedente) cu care nu numai că nu sunt de acord, dar care încalcă flagrant logica bunului simţ:
1. A propos de anchetarea celor prinşi la Cluj cu milioanele de euro în buzunar pentru a le da celor de la Universitatea Cluj ca aceştia să îi bată pe cei de la CFR: Zice Badea că e o aiureală să reţii şi anchetezi pe cineva doar pentru o presupusă intenţie, chiar dacă acesta o declară în gura mare. Că nu poate fi cineva reţinut decât pentru o faptă pe care deja a făcut-o.
Dragă Mircea Badea, aiureala este de cealaltă parte a sticlei. Asta ar însemna ca să laşi hoţii să te fure mai întâi, sau, ca cei de la SPP de ex., să aştepte până ce obiectul pazei lor să fie ucis, înainte de a acţiona. Dacă vrea cineva să spună că situaţiile sunt total fiferite, poate ne spune şi unde e situat zidul care desparte respectivele situaţii diferite, cine hotărăşte pentru care situaţie merită şi pentru care nu să se acţioneze preventiv. Dacă e să facem referire la lege, atunci ajungem de unde am plecat, că afirmaţia lui Badea este o aiureală, pentru că legea permite şi chiar recomandă să se acţioneze preventiv.
2. Foarte des îl văd pe Mircea Badea indignat că sunt sau au fost anchetaţi nişte persoane nevinovate ca Patriciu, Nastase, Codrut Seres, etc. Nu pune problema de ce nu sunt anchetaţi şi alţii care merită şi ei să treacă pe la DNA, ci de ce sunt anchetaţi cei de la PNL/PSD/PC. Asta îmi aduce aminte de mama unui copil care, foarte indignată, reproşa la TV unui profesor al fiului ei nu de ce cerea bani pentru a-l trece clasa, ci că cerea prea mulţi bani pentru această acţiune de “binefacere”.
Deci, corupţia nu este bună, dar de ce să fie anchetaţi tocmai ai noştri? Sau este bună, dar de ce aşa de mare şpaga?
Conform noilor Termeni şi Condiţii pentru Google AdSense, “trebuie să aveţi şi să respectaţi o politică de protecţie a datelor cu caracter personal, care să dezvăluie în mod clar faptul că terţii pot plasa şi citi facilităţile de tip cookies pe browser-ul utilizatorilor Dvs., sau că pot utiliza web beacons în vederea colectării informaţiilor. Politica Dvs. de protecţie a datelor cu caracter personal trebuie, de asemenea, să cuprindă informaţii legate de opţiunile utilizatorului în ceea ce priveşte administrarea facilităţilor de tip cookie. “
Aceasta înseamnă că în curând Google va folosi un sistem integrat de colectare şi exploatare ulterioară a informaţiilor obţinute de pe siturile cu reclame AdSense folosind tehnici specifice gen cookies sau web beacons.
Web beacon este un obiect inclus într-o pagină web, de obicei invizibil pentru vizitatori, care permite colectarea informaţiilor de la vizitatori.
Deşi aceste tehnici sunt folosite de Google, obligaţia de a atenţiona vizitatorii revine proprietarului sitului care, începănd cel mai târziu din mai a.c., va trebui ca pe fiecare pagină care include reclame AdSense să existe cel puţin un link vizibil către o detaliere a politicii de confidenţialitate a sitului în care să se atenţioneze vizitatorii că Google colectează informaţii.
Unii webmasteri spun că schimbările respective sunt impuse de apropiata achiziţie a DoubleClick de către Google.
Google spune în blogul său specific că modificarea termenilor şi condiţiilor s-au realizat în perspectiva unor schimbări majore în produsele şi serviciile oferite de Google. Schimbările respective sunt încadrate de Google în două mari categorii:
1. adaptarea la viitoarele produse şi servicii, precum reclame incluse în gadgeturi, sau reclame pentru conţinut offline
2. cerinţe noi privind politica de confidenţialitate
Întrucât marile companii care includeau Google AdSense în paginile siturilor lor nu vor fi de acord ca Google să le monitorizeze vizitatorii şi clienţii, este foarte probabil ca multe din ele să renunţe la acest venit suplimentar (unii ţi-au anunţat deja, într-un cadru neoficial, o astfel de intenţie).
Prin proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de informaţii aprobat azi de guvern, furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii pot fi obligaţi să reţină anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru a le pune la dispoziţie autorităţilor competente, în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor.
Motivaţia acestei legi ar fi armonizarea legislaţiei româneşti în conformitate cu solicitările Comisiei Europene, conform Directivei privind reţinerea datelor.
Se poate realiza astfel o localizare şi o identificare a apelantului
În acest scop, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice vor asigura crearea şi administrarea unei baze de date pentru o perioadă de 12 luni de la momentul efectuării apelului, cu identificarea orei, duratei, tipului, sursei şi destinaţiei mesajului transmis, numărul de telefon al apelantului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, respectiv adresa Internet Protocol (IP).
Aplicarea prevederilor acestei ordonanţe va fi monitorizată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe – în calitate de autorităţi competente – vor transmite un raport semestrial către MCTI cu cazurile soluţionate, pe baza cărora MCTI va raporta către Comisia Europeană statisticile elaborate.
Noile reglementări devin operabile începând cu data de 15 martie 2009
Sărbătoare la Pristina, nervozitate la Belgrad.
Rusia denunţă declaraţia autorităţilor din Kosovo.
Consiliul de Securitate al ONU se va întâlni de urgenţă în problema Kosovo, la cererea Rusiei.
Tineri sârbi au ieşit pe străzile Belgradului ameninţând ambasadele ţărilor din Europa de Vest şi ân special pe cea a SUA.
Rusia încearcă să blocheze independenţa Kosovo într-o sesiune a Consiliului de Securitate ONU desfăşurată cu uşile închise.
Comitetul Internaţional Olimpic recunoaşte Kosovo.
Două grenade de mână au fost detonate în sediile Uniunii Europene şi al ONU din oraşul sârbesc Mitrovica.
Pe străzile localităţilor din nordul lui Kosovo au izbucnit violenţe imediat după declararea independenţei.
Iranul cheamă la pace şi securitate în regiunea Kosovo.
Ferestrele ambasadei Sloveniei din Belgrad au fost sparte.
Bosnia-Herzegovina declară că nu va recunoaşte Kosovo în viitorul apropiat.
Austria spune că independenţa Kosovo e problematică dar inevitabilă.
Cipru respinge declaraţia de independenţă.
Absolut nicio reacţie din partea niciunei oficialităţi româneşti sau partid politic din România, cu excepţia UDMR care este de acord cu independenţa Kosovo.
Comisia de stat pentru jocuri de noroc din Bulgaria s-a întâlnit cu reprezentanţi ai industriei jocurilor de noroc, academicieni şi membri ai Directoratului pentru crima organizată pentru a găsi o modalitate de a profita de ascensiunea pe plan mondial a jocurilor de noroc online şi a turismului pentru jocurile de noroc. În acest scop, se intenţionează includerea unor amendamente la actuala lege a jocurilor de noroc.
Dimitar Terziev, preşedintele Comisiei, spune că amendamentele vor regulariza în principal trei aspecte: jocurile de noroc prin mesaje de tip text (cu referire indirectă la jocurile prin telefoanele mobile), pariurile online, şi jocurile de noroc ilegale.
Atanas Kunchev, ministru deputat al finanţelor în Bulgaria, spune că turismul pentru jocurile de noroc nu este încă exploatat în Bulgaria şi că se va dezvolta un program naţional în acest scop, ca parte a industriei turismului.
Conform mass-mediei bulgare, zonele deja dezvoltate pentru turismul pentru jocurile de noroc sunt Varna (în special turişti din Israel), Svilengrad (din Turcia), şi Sofia.
O tendinţă relativ nouă în strategia media la Realitatea TV. Am observat-o pentru prima dată în cazul accidentului lui Leonard Orban. Preia un subiect, pe care îl dezvoltă apoi pe toate planurile şi în toate direcţiile, precum un pitbull care s-a agăţat cu dinţii de un obiect şi nu îi mai dă drumul cu niciun chip.
Problema nu este că se agaţă cu toate puterile de un astfel de obiect/subiect, în fond aşa ar trebui să preocedeze jurnaliştii activi şi în opinia mea. Cu o condiţie: subiectul să merite efortul din punct de vedere social, sau chiar al interesului public.
Cazul lui Orban însă mi s-a părut unul de interes secundar, umflat în mod artificial de Realitatea TV.
Acum, taxa de primă înmatriculare. Este un subiect media interesant, dar nu cred că merită să fie promovat încontinuu pe toate căile şi în aproape toate emisiunile, de parcă nu ar mai exista alte subiecte mai importante sau mai interesante.
Ca telespectator, eu ştiu un lucru: prima audiţie e informare, repetarea acesteia a doua oară este exagerare, iar a treia oară este enervare.
Aş fi preferat ca Realitatea TV să plece cu caravana prin ţară pentru a aduna petiţii în alte scopuri. O fi şi taxa de înmatriculare auto o problemă, dar cred că Realitatea TV confundă interesele unor grupuri restrânse de persoane cu problemele arzătoare ale naţiei. Din punctul meu de vedere, ca simplu cetăţean, nu e nimic rău în asta, dar s-ar putea ca ei să aibă oareşice dezamăgiri şi caravana taxei auto să se întoarcă din drum mai devreme de cât a fost prevăzut.
Multa baftă, Andrei Gheorghe!
Ţara e condusă de Curtea Constituţională, avem instituţii oficiale ale statului ilegale care decid cine să facă parte sau nu din casta marilor dregători ai ţării, judecătorii dau gratis societaţi naţionale unor SRL-uri de apartament, medicii cer să li se legalizeze şpaga, urmăriţii internaţional prin Interpol se pupă cu ministrul de externe prin Italia, …
De la Decebal (era să zic şi Traian) încoace nu cred că am mai avut o brambureală mai mare.
Pentru Curtea Constituţională a fost simplu (şi poate chiar corect, nu pot să mă pronunţ), să declare Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste drept neconstituţională, şi deci practic să o anuleze.
Dar circul abia de acum încolo va începe. Bănuiesc că Dan Voiculescu, Mona Muscă, Rodica Stănoiu, Constantin Bălăceanu Stolnici, mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, şi mulţi alţii, vor avea tot dreptul acum să solicite despăgubiri pentru daunele morale şi materiale. Dinescu rămâne şomer. Dosarele, nu se ştie unde vor ajunge.
Practic, o instituţie guvernamentală ilegală a schimbat destinul Bisericii Ortodoxe române în 13 septembrie 2007 când Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat o listă cu colaboratori din interiorul bisericii.
Dar, să nu uităm: avem parte anul acesta de un an electoral! Ce a fost până acum nu este decât încălzirea. Cîteva jonglerii mărunte cu măciuci. Adevăratul circ încă nu a început.
Chiar înainte de Crăciun, UE elaborează noi reglementări împotriva publicităţii mincinoase şi a vânzărilor agresive – inclusiv o interdicţie a expresiei mincinoase de ofertă “gratuită” şi interzicerea reclamelor agresive adresate copiilor pe Internet.
Aceste interdicţii fac parte dintr-o listă neagră de scheme interzise de noua Directivă privind Practicile Comerciale Incorecte – Unfair Commercial Practices (UCP) Directive.
Directiva UCP păstrează actualele reglementări privind publicitatea mincinoasă şi introduce altele noi împotriva practicilor comerciale agresive care folosesc hărţuirea, coerciţia, influenţarea exagerată.
Noile reglementări
Există 4 elemente cheie în noua Directivă:
Lista neagră
Comunicatul complet în limba engleză
Referinţe: IP/07/1915 Data: 12/12/2007
Pentru mai multe informaţii:
Ni se spune zi de zi, la şcoală şi în media, despre frontierele geografice ale Europei, ale României, ale judeţelor, etc. Ni se vorbeşte despre o separare economică a oamenilor în bogaţi şi săraci. Dar la noi, a mai apărut o separare, care devine din ce în ce mai accentuată: separarea dintre oamenii cinstiţi, cu frica lui Dumnezeu, care se calcă în picioare periodic pentru a-şi plăti taxele şi impozitele impuse de cealaltă lume, a oamenilor “şmecheri”, pentru care România nu este decât o halcă uriaşă de carne din care fiecare din “şmecherii” ţării încearcă să sfâşie cât mai mult.
Există mai multe frontiere care despart aceste ultime două lumi. RA-APPS este una dintre ele.
Conform propriei prezentări, “RA-APPS functioneaza in baza Hotararii de Guvern nr. 60/ 21 ianuarie 2005 modificata cu Hotarirea de Guvern nr. 265/31 martie 2005, in scopul administrarii, pastrarii integritatii si protejarii bunurilor apartinind domeniului public al statului, destinate asigurarii serviciilor publice de interes national – de reprezentare si protocol pentru Senat, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvern si Curtea Constitutionala -, a bunurilor destinate asigurarii de servicii specifice pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in România si pentru personalul acestora, precum si a bunurilor apartinand domeniului privat al statului pe care le are in administrare. Potrivit HG 60, REGIA este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie format din 5 persoane, dintre care una este directorul general, iar una directorul general adjunct, care sunt numiti si sunt revocati prin ordin al ministrului de resort.”
De curând, deputaţii au votat o lege pentru vanzarea imobilelor din patrimoniul RAAPPS prin care cei din a doua lume pot să îşi cumpere locuinţe prin negociere directă, neglijându-se preţul real al pieţii.
Lista beneficiarilor cuprinde foşti şi actuali demnitari, fundaţii, societăţi comerciale, partide, sportivi, artişti, care ocupă 559 de imobile ale Regiei, pentru care plătesc chirii lunare cuprinse între 62 şi 1.000 lei, în funcţie de suprafaţa disponibilă.
Printre chiriaşii RA-APPS figurează fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii din perioada 1980-1984, Nicolae Pleşiţă (cu un apartament pe strada Edgar Quinet), ex-viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu de după Revoluţie, Gelu Voican Voiculescu (strada Iscovescu Barbu), soţia fostului primar general al Capitalei, Victoria Halaicu (şoseaua Kiseleff), artistul Gabriel Cotabiţă (Bulevardul Magheru), fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu (strada Daniel Rosenthal), fostul secretar general şi actual membru în Consiliul de Administraţie la Federaţia Română de Handbal Valentin Samungi (strada Lev Tolstoi), fostul ministru de Externe din regimul comunist Ştefan Andrei (Bulevardul Unirii), soţia fratelui lui Nicolae Ceauşescu, Elena (care ocupă un apartament primit prin repartiţie de la primărie, în 1973, pe strada Bruxelles, cu un contract valabil până în 2009). Acestora li se adaugă secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat (vecin pe strada Crângului cu senatorul PSD Şerban Mihăilescu), consilierul prezidenţial pe probleme de apărare, Mihai Stănişoară (strada Mihai Eminescu), preşedintele PSD, Mircea Geoană (strada Cucu Starostescu), diplomatul Mihnea Motoc (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Secretariatul general al Guvernului, Victor Giosan (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, Cristina Pocora, consilierul premierului Mirel Taloş, Fundaţia „Dan Marţian“ (toate imobilele pe bulevardul Dacia), europarlamentarul PSD, Adrian Severin (şoseaua Kiseleff), senatorul PRM, Ilie Ilaşcu (strada Aurel Vlaicu), preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ioan Bumbu (Bulevardul Magheru). Lista mai este completată de miniştrii: Teodor Meleşcanu (cu o locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu în suprafaţă totală de 129,9 mp, din iulie 2005) şi Cristian Adomniţei (tot strada Mihai Eminescu), fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 155,5 mp, din mai 2005), Zsolt Nagy (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 206,8 mp), Ovidiu Silaghi (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 134,1 mp, din mai 2007), Mihai Voicu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 140,6 mp, din februarie 2007), Cristian David (locuinţă pe strada Alecu Russo de 293,6 mp), fostul ministrul Vasile Dâncu (Bulevardul Mărăşti), fostul ministru al Comunicaţiilor şi actual europarlamentar UDMR, Iuliu Winkler (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 140,2 mp, din februarie 2005) precum şi de fostul preşedinte al CNSAS, Claudiu Secaşiu (locuinţă de serviciu pe strada Pitar Moş de 128,2 mp, din octombrie 2006). Pe lista imobilelor cu o situaţie juridică neclară se află fostul ministru Alexandru Fărcaş (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă de 94,3 mp, din iulie 2001), pentru care s-a dispus evacuarea, fostul premier, ministru şi preşedinte al Senatului, Petre Roman (locuinţă pe strada Gogol de 366,5 mp şi teren de 1.456 mp, din noiembrie 1990), care a depus contestaţie faţă de notificarea de evacuare, fostul consilier prezidenţial Dan Iosif, decedat între timp (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău de 448,6 mp, din octombrie 2004), pentru care decizia de evacuare rămâne valabilă în cazul familiei acestuia, cabinetul senatorial Ion liescu (imobil pe strada Atena de 61,7 mp, din noiembrie 2006), aflat în litigiu, Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu (imobil pe bulevardul Kiseleff de 655 mp şi teren de 1.402 mp, din septembrie 2002), firma Euroconstruct Trading ‘98 (pentru un complex din comuna Snagov, din noiembrie 2004), revendicat prin Legea 10/2001, fostul demnitar comunist Paul Niculescu Mizil (locuinţă de 144 mp, din decembrie 2004), ambasadorul României în Belgia, Ion Jinga (locuinţă de serviciu de 89,6 mp, din martie 2003), Adrian Gorun (b-dul Dacia), Lucian Leuştean (str. Mihai Eminescu), Mircea Maliţa (şos. Kiseleff), Grigore Zanc (str. Nicolae Racotă), Andrei Păunescu (str. Turda), Rodica Mandache (Pitar Moş), Cezar Patriche (str. Mihai Eminescu), Mirela Miculescu (str. Mihai Eminescu) şi de Anca Opriş (str. Mihai Eminescu). Chiria lunară plătită de aceştia este cuprinsă între minimum 62 lei, pentru un apartament pe Calea Griviţei ocupat de un consilier al ministrului Agriculturii, şi respectiv de 1.035 lei, pentru un apartament pe Bulevardul Prezan ocupat de secretarul general al Senatului, Constantin Dan Vasiliu, vecin cu Nicolae Văcăroiu. În medie, cele mai multe sunt cuprinse între 200 şi 400 lei. În acest context, reprezentanţii Regiei au transmis ordine de evacuare a imobilelor pentru 17 chiriaşi, printre care fostului preşedinte al TVR, Cristian Hadji-Culea, ex-procurorului general Joiţa Tănase, procurorului Ciprian Nastasiu, ex-miniştrilor PSD Ciornei, Gingăraş şi Fărcaş, fostului secretar general al Senatului, Constantin Sava, şi fostului expert de protocol în Cancelaria premierului, Liviu Mihail Negară. Fostul preşedinte al Televiziunii Publice, Cristian Valeriu Hadji-Culea, a fost notificat prin executor judecătoresc să evacueze apartamentul Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) de pe strada Mihai Eminescu, pentru care deţine un contract datat la 26 februarie 2007 şi care a expirat la 15 aprilie 2007. Joiţa Tănase, fost procuror general al României, face obiectul unui dosar de evacuare deschis la Judecătoria sector 1, aflat în pronunţare, pentru un apartament de pe Buleveradul Unirii, închiriat de la RA-APPS în martie 2001 şi al cărui contract a expirat odată cu înlocuirea în funcţie. Procurorul Ciprian Nastasiu, cu o convenţie de cazare încheiată în august 2005 pentru un apartament de pe strada Paris, care a expirat în august 2006, face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanţei, din aprilie 2007. Liviu Mihail Negară, fost expert pe probleme de protocol în Cancelaria primului-ministru, a contestat decizia de notificare, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra contractului pentru locuinţa de serviciu de pe strada Polonă, pe care o ocupă din noiembrie 2004 şi pe care trebuia să o elibereze la încetarea funcţiei în cadrul Guvernului. La rândul său, Georgiu Gingăraş, ministru pentru Tineret şi Sport în Guvernul condus de Adrian Năstase, aşteaptă decizia instanţei în dosarul de evacuare a locuinţei de protocol de pe Bulevardul Unirii, închiriat în iunie 2001, dar ocupat şi după încetarea mandatului. În acest context, fostul ministru al Integrării în Executivul PSD, Alexandru Fărcaş, se judecă în instanţă pentru locuinţa de serviciu a RAAPPS de pe strada Nicolae Racotă, închiriată în iulie 2001, fără să mai fie eliberată. Fostul secretar general al Senatului, Constantin Sava, schimbat în februarie 2005, aşteaptă pronunţarea Judecătoriei sector 3 pentru locuinţa de serviciu de pe Bulevardul Unirii, primită în iulie 2001 şi încă ocupată. (Interesul Public)
Lista chiriaşilor cărora le-au expirat contractele cu RA-APPS şi care au primit notificare de evacuare mai este completată de următorii foşti demnitari: fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Alexandros Galiaţatos (pentru o locuinţă de serviciu pe Bulevardul Dacia preluată în noiembrie 2005), consilierul parlamentar la cabinetul secretarului general adjunct al Camerei Deputaţilor, Mihaela Popescu Nistorescu (cu o convenţie de cazare din ianuarie 2005 pentru un apartament pe strada Mihai Eminescu, expirată în ianuarie 2007), fostul consilier prezidenţial, Dan Iosif (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău din octombrie 2004 până la încetarea mandatului), fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, Marian Avram (locuinţă de serviciu pe strada Polonă din septembrie 2006), fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), fostul secretar de stat în Ministerul Culturii, Dumitru Pâslaru (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), judecătorul Tudor Panţâru (locuinţă de serviciu pe strada Turda din aprilie 2002), fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, Constantin Liviu Cepoi (locuinţă de serviciu pe Bulevardul Unirii din august 2005). (Interesul Public)
Sfetcu Nicolae Drobeta Turnu Severin
