Iată că un cumpărător de apartament, exasperat de preţurile uriaşe ale notarilor, a apelat la serviciile de 10 ori mai ieftine a unui avocat pentru a încheia tranzacţia.
Iniţial i s-a refuzat înscrierea în Cartea Funciară la Oficiul de Cadastru dar, după ce i-a dat în judecată, toată lumea a trebuit să accepte ideea că afacerea este corect încheiată.
Lovitură grea pentru notari! Piaţa imobiliarelor era, probabil, cea mai rentabilă afacere a lor.
Acum, va trebui să îşi adapteze preţurile la noile condiţii.
O pură şi personală speculaţie. Bazată însă pe logică.
De ce nu protestează Guvernul României împotriva discriminării rasiale din Italia, care vizează în mod direct românii, ţigani sau neţigani? Sau, mai bine zis, protestează doar aşa, de formă, din vârful buzelor?
Argumente ar avea, i le-a dat chiar Comisia Europeană, care protestează mult mai tare decât autorităţile române.
Pe mine, logica mă duce în două direcţii:
1. Mai puţin probabil: Berlusconi are multiple afaceri în România, pentru care a împărţit probabil mulţi bani drept comisioane. Ori, acum, nu e bine să dai cu băţul după ce ai luat cu mâna. În plus, mafia italiană este din ce în ce mai prezentă în România, în zone propice pentru spălarea banilor (preum piaţa imobiliară – situaţie recunoscută şi deosebit de favorabilă, dar se pare că şi în bănci), şi pe piaţa drogurilor, domeniu emergent pentru România. Şi atunci când este interesată, mafia pentrează cât mai sus. Iar mafia este pentru o astfel de acţiune de amprentare
2. Mai probabil mi se pare acceptul tacit al autorităţilor române de amprentare şi prelevare ADN de la romi, întrucât cred că tare mult îşi doresc şi ei o astfel de bază de date, dar nu aveau cum să o obţină în condiţiile actuale de la noi din ţară.
Oricum am lua-o însă, încă de la început s-a văzut cu ochiul liber că autorităţile române ţin cu dinţii de “prietenia” cu autorităţile italiene, şi au făcut tot posibilul nu numai să nu îi supere, dar chiar să le facă pe plac.
Odată cu dezvoltarea proprietăţii private de după 1989 şi reîmproprietărirea persoanelor care îşi pierduseră proprietăţile în perioada comunistă, imobiliarele au devenit un sector important al afacerilor. Cumpărarea de imobiliare presupune o foarte mare investiţie, o mare diversitate de strategii în funcţie de caracteristicile specifice ale terenului, şi specialişti în servicii auxiliare, astfel încât afacerea cu imobiliare include acum:
Evaluarea – servicii profesionale de evaluare a preţului
Brokeraj – pentru a asista cumpărătorii şi vânzătorii pe perioada tranzacţiilor
Dezvoltare – creşterea valorii terenului prin âmbunătăţiri şi construcţii noi
Management – administrarea proprietăţii în locul proprietarului
Marketing – administrarea şi promovarea cânzărilor ca parte a afacerii cu imobiliare
Investiţii – managementul investiţiilor în imobiliare
Relocare – servicii de relocare a persoanelor sau afacerilor în alte zone
Corporativ – afacerile corporative cu imobiliare pentru a sprijini astfel afacerea principală a firmei respective
Pentru fiecare domeniu în parte, există trei diviziuni principale: rezidenţiale, comerciale, sau industriale. De obicei o firmă care activează în domeniul afacerilor imobiliare se ocupă doar de una din cele trei diviziuni.
Afacerile cu imobiliare este strâns legată de cea din domeniul construcţiilor.
Ca o activitate derivată, a apărut conceptul de “Imobiliare Internet”, care presupune investiţii făcute în nume de domenii. Există o legătură foarte strânsă între numele de domenii şi afacerile cu imobiliare, întrucât în prezent afacerile de succes cu imobiliare se desfăşoară în special pe Internet, unde cine deţine un nume de domeniu sugestiv şi bine promovat pe Internet va avea un avantaj substanţial asupra competitorilor săi direcţi.
De aceea, unul din primele acţiuni pe care trebuie să le intreprindă o firmă activînd în domeniul imobiliarelor este să îşi cumpere un nume bun de domeniu. O sursă bună de astfel de nume de domenii, unele cu situri web gata realizate, se găseşte la http://www.internetbroker.ro: agenti-imobiliare.ro, agentieimobiliare.com, agentieimobiliare.eu, agentiimobiliare.com, agentimobiliare.ro, imobiliareanunturi.com, imobiliaremehedinti.ro, realestateagencies.ro, romaniarealtors.com, wwwimobiliare.ro, etc.
Este bine să alegeţi numele de domeniu ţinând cont atât de ţinta dvs. (cumpărători şi/sau vânzători din ţară sau din străinătate), căt şi de caracteristicile principale ale afacerii dvs. (sunteţi agenţie de imobiliare, agent direct imobiliare, sau o simplă persoană fizică).
New Europe Property Investments PLC intenţionează să investească cca. 46,3 milioane euro în România prin cumpărarea a două agenţii imobiliare româneşti.
Cea mai mare parte a banilor, respectiv 42,3 milioane euro, sunt destinaţi creşterii capitalului social al firmelor respective şi viitoarelor investiţii.
Cele două firme, General Investment SRL şi General Building Management SRL, aparţin lui Central Eastern European Real Estate Shareholdings BV, care face parte din Avrig 35 Group. Împreună, acestea deţin un portofoliu de 18 proprietăţi, şi se prognozează un venit net anual de cca 3,6 milioane euro
New Europe Property Investments PLC (NEPI) este o companie nou înfiinţată în Isle of Man, listată la Bursa din Londra, şi specializată pe investiţii în Europa Centrală şi de Est. Compania se va focaliza la început pe investiţii în România.
Conform argumentaţiei firmei din documentele de acceptanţă, se consideră că în Bucureşti calitatea serviciilor pentru spaţiile de birouri este încă mult sub cea a altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar piaţa de imobiliare din România este încă în dezvoltare.
P.S. Nu dispun nici de timpul nici de resursele necesare pentru a vedea care sunt adevăraţii investitori care au iniţiat această companie, dar aproape că pot să pun pariu că printre marii acţionari se regăsesc într-o formă sau alta oameni de afaceri şi/sau politicieni din România. Nu este nimic ilegal în asta, dar este interesant de studiat mecanismul prin care sunt evitate taxele excesive de la noi din ţară.
O mulţime de specialişti în ale finanţelor se dau pe spate de câteva zile că există o criză mondială, riscănd să intrăm în recesiune. Cred că au fost în vacanţă de cca o jumătate de an de când a intrat SUA în criză, cu imobiliarele şi împrumuturile lor. Şi se ştie că atunci când SUA strănută, restul lumii începe să tuşească.
Chestia asta cu mirarea este ca şi cum ar veni unul la tine cu bâta ridicată şi, după ce ăsta parcurge vreo 100 m şi îţi dă în cap, rămâi cu gura căscată şi începi să le spui celor din jur: “Ce chestie, am fost lovit în cap cu o bâtă!”.
Culmea, economia românească a ajuns să se bazeze pe economiile căpşunarilor!
Oricum, previziunile lui Soros privind actuala criză sunt sumbre, sper să greşească. După Soros, ar urma cea mai mare recesiune de la finele celui de al doilea război mondial.
Nu sunt specialist în finanţe, dar mă gândesc că regulile actualei pieţe financiare s-ar putea să fie perimate în raport cu situaţia reală, şi poate această criză va impune schimbarea radicală a regulilor.
Ar fi interesant chiar să fim părtaşii începutului de tranziţie către o nouă orânduire socială. Mie cel puţin mi-ar place să trec printr-o astfel de experienţă.
Organizatorii Homebuyer and Property Investor Show consideră că România şi Alpii de sud vor deveni în viitorul apropiat cele mai vizate zone de investiţii pentru marii agenţi imobiliari occidentali.
Organizaţia prognozează că ambele regiuni vor deveni deosebit de competitive în lunile următoare, cu o creştere de 15-25% în anul 2008.
Anul trecut România a intrat în Uniunea Europeană şi preţurile la case şi terenuri au început să crească, dar preţurile la apartamente, de exemplu, sunt încă mult sub cele din ţările occidentale.
Agenţii imobiliari consideră că înmulţirea liniilor aeriene cu servicii ieftine va determina o creştere în continuare a preţurilor prin înlesnirea deplasărilor în oraşele mari ale României. În curând Ryanair va deschide un oficiu pentru zboruri aeriene la Arad şi, peste puţin timp, altul la Constanţa.
Ben Mason de la agenţia imobiliară Someplace Else spune că România “este una din cele mai frumoase ţări din Europa de Est, cu o istorie şi o cultură bogate, şi cu o diversificată ofertă de imobiliare, de la turnuri medievale în Transilvania la vile la malul mării pe litoralul Mării Negre sau în munţii Carpaţi, şi case cu o arhitectură magnifică în Bucureşti”.
Ni se spune zi de zi, la şcoală şi în media, despre frontierele geografice ale Europei, ale României, ale judeţelor, etc. Ni se vorbeşte despre o separare economică a oamenilor în bogaţi şi săraci. Dar la noi, a mai apărut o separare, care devine din ce în ce mai accentuată: separarea dintre oamenii cinstiţi, cu frica lui Dumnezeu, care se calcă în picioare periodic pentru a-şi plăti taxele şi impozitele impuse de cealaltă lume, a oamenilor “şmecheri”, pentru care România nu este decât o halcă uriaşă de carne din care fiecare din “şmecherii” ţării încearcă să sfâşie cât mai mult.
Există mai multe frontiere care despart aceste ultime două lumi. RA-APPS este una dintre ele.
Conform propriei prezentări, “RA-APPS functioneaza in baza Hotararii de Guvern nr. 60/ 21 ianuarie 2005 modificata cu Hotarirea de Guvern nr. 265/31 martie 2005, in scopul administrarii, pastrarii integritatii si protejarii bunurilor apartinind domeniului public al statului, destinate asigurarii serviciilor publice de interes national – de reprezentare si protocol pentru Senat, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvern si Curtea Constitutionala -, a bunurilor destinate asigurarii de servicii specifice pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in România si pentru personalul acestora, precum si a bunurilor apartinand domeniului privat al statului pe care le are in administrare. Potrivit HG 60, REGIA este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie format din 5 persoane, dintre care una este directorul general, iar una directorul general adjunct, care sunt numiti si sunt revocati prin ordin al ministrului de resort.”
De curând, deputaţii au votat o lege pentru vanzarea imobilelor din patrimoniul RAAPPS prin care cei din a doua lume pot să îşi cumpere locuinţe prin negociere directă, neglijându-se preţul real al pieţii.
Lista beneficiarilor cuprinde foşti şi actuali demnitari, fundaţii, societăţi comerciale, partide, sportivi, artişti, care ocupă 559 de imobile ale Regiei, pentru care plătesc chirii lunare cuprinse între 62 şi 1.000 lei, în funcţie de suprafaţa disponibilă.
Printre chiriaşii RA-APPS figurează fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii din perioada 1980-1984, Nicolae Pleşiţă (cu un apartament pe strada Edgar Quinet), ex-viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu de după Revoluţie, Gelu Voican Voiculescu (strada Iscovescu Barbu), soţia fostului primar general al Capitalei, Victoria Halaicu (şoseaua Kiseleff), artistul Gabriel Cotabiţă (Bulevardul Magheru), fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu (strada Daniel Rosenthal), fostul secretar general şi actual membru în Consiliul de Administraţie la Federaţia Română de Handbal Valentin Samungi (strada Lev Tolstoi), fostul ministru de Externe din regimul comunist Ştefan Andrei (Bulevardul Unirii), soţia fratelui lui Nicolae Ceauşescu, Elena (care ocupă un apartament primit prin repartiţie de la primărie, în 1973, pe strada Bruxelles, cu un contract valabil până în 2009). Acestora li se adaugă secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat (vecin pe strada Crângului cu senatorul PSD Şerban Mihăilescu), consilierul prezidenţial pe probleme de apărare, Mihai Stănişoară (strada Mihai Eminescu), preşedintele PSD, Mircea Geoană (strada Cucu Starostescu), diplomatul Mihnea Motoc (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Secretariatul general al Guvernului, Victor Giosan (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, Cristina Pocora, consilierul premierului Mirel Taloş, Fundaţia „Dan Marţian“ (toate imobilele pe bulevardul Dacia), europarlamentarul PSD, Adrian Severin (şoseaua Kiseleff), senatorul PRM, Ilie Ilaşcu (strada Aurel Vlaicu), preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ioan Bumbu (Bulevardul Magheru). Lista mai este completată de miniştrii: Teodor Meleşcanu (cu o locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu în suprafaţă totală de 129,9 mp, din iulie 2005) şi Cristian Adomniţei (tot strada Mihai Eminescu), fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 155,5 mp, din mai 2005), Zsolt Nagy (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 206,8 mp), Ovidiu Silaghi (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 134,1 mp, din mai 2007), Mihai Voicu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 140,6 mp, din februarie 2007), Cristian David (locuinţă pe strada Alecu Russo de 293,6 mp), fostul ministrul Vasile Dâncu (Bulevardul Mărăşti), fostul ministru al Comunicaţiilor şi actual europarlamentar UDMR, Iuliu Winkler (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 140,2 mp, din februarie 2005) precum şi de fostul preşedinte al CNSAS, Claudiu Secaşiu (locuinţă de serviciu pe strada Pitar Moş de 128,2 mp, din octombrie 2006). Pe lista imobilelor cu o situaţie juridică neclară se află fostul ministru Alexandru Fărcaş (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă de 94,3 mp, din iulie 2001), pentru care s-a dispus evacuarea, fostul premier, ministru şi preşedinte al Senatului, Petre Roman (locuinţă pe strada Gogol de 366,5 mp şi teren de 1.456 mp, din noiembrie 1990), care a depus contestaţie faţă de notificarea de evacuare, fostul consilier prezidenţial Dan Iosif, decedat între timp (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău de 448,6 mp, din octombrie 2004), pentru care decizia de evacuare rămâne valabilă în cazul familiei acestuia, cabinetul senatorial Ion liescu (imobil pe strada Atena de 61,7 mp, din noiembrie 2006), aflat în litigiu, Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu (imobil pe bulevardul Kiseleff de 655 mp şi teren de 1.402 mp, din septembrie 2002), firma Euroconstruct Trading ‘98 (pentru un complex din comuna Snagov, din noiembrie 2004), revendicat prin Legea 10/2001, fostul demnitar comunist Paul Niculescu Mizil (locuinţă de 144 mp, din decembrie 2004), ambasadorul României în Belgia, Ion Jinga (locuinţă de serviciu de 89,6 mp, din martie 2003), Adrian Gorun (b-dul Dacia), Lucian Leuştean (str. Mihai Eminescu), Mircea Maliţa (şos. Kiseleff), Grigore Zanc (str. Nicolae Racotă), Andrei Păunescu (str. Turda), Rodica Mandache (Pitar Moş), Cezar Patriche (str. Mihai Eminescu), Mirela Miculescu (str. Mihai Eminescu) şi de Anca Opriş (str. Mihai Eminescu). Chiria lunară plătită de aceştia este cuprinsă între minimum 62 lei, pentru un apartament pe Calea Griviţei ocupat de un consilier al ministrului Agriculturii, şi respectiv de 1.035 lei, pentru un apartament pe Bulevardul Prezan ocupat de secretarul general al Senatului, Constantin Dan Vasiliu, vecin cu Nicolae Văcăroiu. În medie, cele mai multe sunt cuprinse între 200 şi 400 lei. În acest context, reprezentanţii Regiei au transmis ordine de evacuare a imobilelor pentru 17 chiriaşi, printre care fostului preşedinte al TVR, Cristian Hadji-Culea, ex-procurorului general Joiţa Tănase, procurorului Ciprian Nastasiu, ex-miniştrilor PSD Ciornei, Gingăraş şi Fărcaş, fostului secretar general al Senatului, Constantin Sava, şi fostului expert de protocol în Cancelaria premierului, Liviu Mihail Negară. Fostul preşedinte al Televiziunii Publice, Cristian Valeriu Hadji-Culea, a fost notificat prin executor judecătoresc să evacueze apartamentul Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) de pe strada Mihai Eminescu, pentru care deţine un contract datat la 26 februarie 2007 şi care a expirat la 15 aprilie 2007. Joiţa Tănase, fost procuror general al României, face obiectul unui dosar de evacuare deschis la Judecătoria sector 1, aflat în pronunţare, pentru un apartament de pe Buleveradul Unirii, închiriat de la RA-APPS în martie 2001 şi al cărui contract a expirat odată cu înlocuirea în funcţie. Procurorul Ciprian Nastasiu, cu o convenţie de cazare încheiată în august 2005 pentru un apartament de pe strada Paris, care a expirat în august 2006, face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanţei, din aprilie 2007. Liviu Mihail Negară, fost expert pe probleme de protocol în Cancelaria primului-ministru, a contestat decizia de notificare, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra contractului pentru locuinţa de serviciu de pe strada Polonă, pe care o ocupă din noiembrie 2004 şi pe care trebuia să o elibereze la încetarea funcţiei în cadrul Guvernului. La rândul său, Georgiu Gingăraş, ministru pentru Tineret şi Sport în Guvernul condus de Adrian Năstase, aşteaptă decizia instanţei în dosarul de evacuare a locuinţei de protocol de pe Bulevardul Unirii, închiriat în iunie 2001, dar ocupat şi după încetarea mandatului. În acest context, fostul ministru al Integrării în Executivul PSD, Alexandru Fărcaş, se judecă în instanţă pentru locuinţa de serviciu a RAAPPS de pe strada Nicolae Racotă, închiriată în iulie 2001, fără să mai fie eliberată. Fostul secretar general al Senatului, Constantin Sava, schimbat în februarie 2005, aşteaptă pronunţarea Judecătoriei sector 3 pentru locuinţa de serviciu de pe Bulevardul Unirii, primită în iulie 2001 şi încă ocupată. (Interesul Public)
Lista chiriaşilor cărora le-au expirat contractele cu RA-APPS şi care au primit notificare de evacuare mai este completată de următorii foşti demnitari: fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Alexandros Galiaţatos (pentru o locuinţă de serviciu pe Bulevardul Dacia preluată în noiembrie 2005), consilierul parlamentar la cabinetul secretarului general adjunct al Camerei Deputaţilor, Mihaela Popescu Nistorescu (cu o convenţie de cazare din ianuarie 2005 pentru un apartament pe strada Mihai Eminescu, expirată în ianuarie 2007), fostul consilier prezidenţial, Dan Iosif (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău din octombrie 2004 până la încetarea mandatului), fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, Marian Avram (locuinţă de serviciu pe strada Polonă din septembrie 2006), fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), fostul secretar de stat în Ministerul Culturii, Dumitru Pâslaru (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), judecătorul Tudor Panţâru (locuinţă de serviciu pe strada Turda din aprilie 2002), fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, Constantin Liviu Cepoi (locuinţă de serviciu pe Bulevardul Unirii din august 2005). (Interesul Public)
