Din primăvara anului viitor baza militară americană de la Maihail Kogălniceanu va deveni permanentă. Lt. Col. Daniel Herrigstad, un oficial al armatei americane în România, spune că guvernul american va investi 48 milioane USD în modernizarea bazei. Baza va găzdui la început 1700 soldaţi americani şi români din aviaţie, marină şi trupele de uscat. Proiectarea şi modernizarea bazei va dura cca. doi ani, la ea lucrând 1200 muncitori în construcţii.

Astfel încât Cristian David a participat la un simpozion organizat ad-hoc, în care s-a vorbit de prietenia tradiţională româno-italiană, iar el a accentuat faptul că nu are nimic de reproşat guvernului italian.

Asta îmi aduce aminte de un banc de pe vremuri, în care agenţia de ştiri rusească TASS anunţa că în timp ce avioane ruseşti împrăştiau îngrăşăminte la graniţa cu China, au fost atacate de tancuri chinezeşti. Agenţia China Nouă spunea la rîndul ei că în timp ce tractoarele chinezeşti arau la graniţa cu Rusia, au fost atacate de avioane de luptă ruseşti. Iar agenţia românească de ştiri, Agerpress parcă, anunţa cu acest prilej că “la graniţa dintre China şi Rusia are loc zilele acestea un colocviu despre agricultură”.

O pură şi personală speculaţie. Bazată însă pe logică.

De ce nu protestează Guvernul României împotriva discriminării rasiale din Italia, care vizează în mod direct românii, ţigani sau neţigani? Sau, mai bine zis, protestează doar aşa, de formă, din vârful buzelor?

Argumente ar avea, i le-a dat chiar Comisia Europeană, care protestează mult mai tare decât autorităţile române.

Pe mine, logica mă duce în două direcţii:

1. Mai puţin probabil: Berlusconi are multiple afaceri în România, pentru care a împărţit probabil mulţi bani drept comisioane. Ori, acum, nu e bine să dai cu băţul după ce ai luat cu mâna. În plus, mafia italiană este din ce în ce mai prezentă în România, în zone propice pentru spălarea banilor (preum piaţa imobiliară – situaţie recunoscută şi deosebit de favorabilă, dar se pare că şi în bănci), şi pe piaţa drogurilor, domeniu emergent pentru România. Şi atunci când este interesată, mafia pentrează cât mai sus. Iar mafia este pentru o astfel de acţiune de amprentare

2. Mai probabil mi se pare acceptul tacit al autorităţilor române de amprentare şi prelevare ADN de la romi, întrucât cred că tare mult îşi doresc şi ei o astfel de bază de date, dar nu aveau cum să o obţină în condiţiile actuale de la noi din ţară.

Oricum am lua-o însă, încă de la început s-a văzut cu ochiul liber că autorităţile române ţin cu dinţii de “prietenia” cu autorităţile italiene, şi au făcut tot posibilul nu numai să nu îi supere, dar chiar să le facă pe plac.

Reuters Canada face o analiză a corupţiei din România trecând în revistă ultimele acţiuni “caritabile” ale lui Gigi Becali şi afirmaţiile lui Traian Băsescu privind protecţia acordată de Curtea Constituţională corupţiei.

Percepţia externă este că România a regresat după ce a intrat în Uniunea Europeană, ajungîndu-se la concluzia că România nu era pregătită şi a intrat în UE prea devreme. Această dezamăgire resimţită la Brussels face mai dificilă intrarea în UE a celorlalte ţări candidate.

Atât Katinka Barysch de la Centre for European Reform din London, cât şi Transparency International, consideră România drept oaia neagra a Uniunii Europene.

Reuter citează oficiali şi ziare din România care afirmă că nu există judeţ în care să nu se promoveze, în apropiatele alegeri, persoane cu dosar penal sau care sunt în curs de cercetare. Este dat ca exemplu cazul lui Nicolae Mischie, care în prezent candidează pentru partidul lui Gigi Becali.

De asemenea, sunt date ca exemplu numeroase acţiuni ale parlamentarilor prin care se frânează acţiunile justiţiei, precum restricţiile procedurale în ascultarea telefoanelor şi protejarea parlamentarilor de acţiunea directă a justiţiei.

Sunt comod din fire şi nu am de gând să îmi iau lumea în cap şi să plec prin alte părţi, dar de acum înainte personal mă voi considera un oarecare picat din cer în România, interacţionând cu autorităţile, atât locale cât şi centrale, doat atât cât să mă lase în pace.

Refuz să mă consider român într-o  ţară în care totul e cu susu-n jos, formându-se o clică a celor care fură fără neruşinare şi fără ca măcar să mai încerce să se justifice sau să se ascundă.

Ideea cu votul şi democraţia e bună doar de adormit copiii. În fapt, aşa cum am mai zis mai demult, democraţia a ajuns la noi doar un înlocuitor al religiei, considerată de autorităţi un instrument de disciplinare a maselor. O democraţie strâmbă.

Cine mai crede că un vot poate schimba lumea, e liber să încerce.

Şi nu vorbeam aici de Maria Vlas, ea a fost doar pretextul.

Prin proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de informaţii aprobat azi de guvern, furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii pot fi obligaţi să reţină anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru a le pune la dispoziţie autorităţilor competente, în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor.

Motivaţia acestei legi ar fi armonizarea legislaţiei româneşti în conformitate cu solicitările Comisiei Europene, conform Directivei privind reţinerea datelor.

Se poate realiza astfel o localizare şi o identificare a apelantului

În acest scop, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice vor asigura crearea şi administrarea unei baze de date pentru o perioadă de 12 luni de la momentul efectuării apelului, cu identificarea orei, duratei, tipului, sursei şi destinaţiei mesajului transmis, numărul de telefon al apelantului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, respectiv adresa Internet Protocol (IP).

Aplicarea prevederilor acestei ordonanţe va fi monitorizată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe – în calitate de autorităţi competente – vor transmite un raport semestrial către MCTI cu cazurile soluţionate, pe baza cărora MCTI va raporta către Comisia Europeană statisticile elaborate.

Noile reglementări devin operabile începând cu data de 15 martie 2009

În cazul lui Meleşcanu, acceptul este aproape implicit. Rămâne de văzut ce va fi în cazul lui Radu Stroe. Eu zic că va fi aprobat şi acesta, cu o probabilitate de 75%.

Despre Teodor Viorel Meleşcanu:

Data naşterii:    10.03.1941
Localitatea:    Brad, judeţul Hunedoara
Starea civilă:    văduv

Circumscripţia electorală în care a fost ales: Prahova
Apartenenţa politică: PNL

Funcţii deţinute în Senat
Membru Comisia pentru politică externă
Membru Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)

Funcţii deţinute în Guvern
1992-1996 : ministru de stat şi ministru al afacerilor externe al României.
1997-2000 : senator ; presedintele Comisiei pentru politica externa ; membru al delegatiei Parlamentului român la Consiliul Europei.

Diplome
Facultatea de Drept din Bucureşti (1964) ;
Universitatea din Geneva (Elveţia: 1967-1970)-Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (Elveţia), doctor în ştiinţe politice (1973), specialitatea : drept international

Specializari
Cursurile post-universitare de relaţii internaţionale ale Universităţii din Bucureşti (1964-1966).

Activitate
1966-1996 : diplomat în MAE ;
1992 şi în prezent : profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti ;
1997 şi în prezent : membru al Comisiei ONU pentru dreptul internaţional.

Activitate politica
senator ales pe listele PDSR in 1996 ;
preşedinte al partidului “Alianţa pentru România” (1997-2002) ;
vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal (prin fuziune) din 2002.

Despre Radu Stroe:

Data naşterii:    31.08.1949
Localitatea:    comuna Osoi, judeţul Iaşi
Starea civilă:    divorţat Circumscripţia electorală în care a fost ales: Maramureş
Apartenenţa politică: PNL

Funcţii deţinute în Senat
Membru Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)

Funcţii deţinute în Guvern
1998-2000 : secretar general al Guvernului ; 1997-1998 : secretar general adjunct al Guvernului

Studii
Institutul de Marină (inginer navigatie);
Facultatea de Drept Bucuresti

Specializari
CODECS, curs management

Activitate
1998-2000 : Secretar general al Guvernului ;
1997-1998 : Secretar General adjunct al Guvernului ;
1990-1996 : Ministerul Transporturilor – director general adjunct, director general şi consilier al ministrului ;
1985-1989 : Canal Dunăre-Bucuresti ; 1974-1985 : Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor – Departamentul Transporturi Marine ;
1972-1974 : NAVROM Constanţa

Activitate politica
înainte de 1989 – membru PCR ;
16.01.1990 : membru PNL ;
Functii detinute in cadrul PNL : secretar executiv PNL ; membru în Biroul Permanent PNL sector 1 ; membru în Biroul Permanent Central PNL.

Activitate parlamentara :
2004 : senator, Grupul Parlamentar Dreptate si Adevar PNL-PD ;
Presedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii ;
2000-2004 : deputat ;
februarie 2002 : secretar, vicelider grup parlamentar ; februarie-septembrie
2001 : membru al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor ; membru al Grupurilor parlamentare

Două situaţii aparent diferite:

1. La Craiova, zilele acestes şi de fapt de câteva luni, clanurile interlope au pus stăpânire pe oraş. Parlamentarii de Dolj sunt ameninţaţi cu moartea, şeful poliţiei idem, prefectul însuşi este supravegheat în permanenţă

2. La un alt nivel, alte clanuri pun stăpânire pe ţară. Fură şi împart legea după bunul plac iar, dacă o persoană fără un “spate” asigurat îndrăzneşte să se opună sau să pună în discuţie aceste aspecte, încep problemele pentru respectiva persoană. Din întâmplare, este chemat la poliţie pentru diverse reclamaţii, garda financiară îşi aduce aminte că respectiva persoană are o firmă care nu a mai fost controlată de câteva luni, încep procesele pe care le pierde în mod invariabil, etc.

Există vreo diferenţă între cele două terori?

Îmi povestea cineva mai demult că, datorită înmulţirii aberante a documentelor de evidenţă pe care trebuie să le ţină o firmă, a exprimărilor ambigui şi uneori chiar contradictorii între diversele dispoziţii, şi a modificărilor permanente a legislaţiei financiar-contabile, este absolut imposibil pentru o firmă să fie în conformitate cu toate prevederile normelor ştiute şi neştiute, astfel încât a ajuns să trăiască în fiecare zi drama personajului principal din romanul Procesul al lui Kafka.

Ţara e condusă de Curtea Constituţională, avem instituţii oficiale ale statului ilegale care decid cine să facă parte sau nu din casta marilor dregători ai ţării, judecătorii dau gratis societaţi naţionale unor SRL-uri de apartament, medicii cer să li se legalizeze şpaga, urmăriţii internaţional prin Interpol se pupă cu ministrul de externe prin Italia, …

De la Decebal (era să zic şi Traian) încoace nu cred că am mai avut o brambureală mai mare.

Pentru Curtea Constituţională a fost simplu (şi poate chiar corect, nu pot să mă pronunţ), să declare Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste drept neconstituţională, şi deci practic să o anuleze.

Dar circul abia de acum încolo va începe. Bănuiesc că Dan Voiculescu, Mona Muscă, Rodica Stănoiu, Constantin Bălăceanu Stolnici, mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, şi mulţi alţii, vor avea tot dreptul acum să solicite despăgubiri pentru daunele morale şi materiale. Dinescu rămâne şomer. Dosarele, nu se ştie unde vor ajunge.

Practic, o instituţie guvernamentală ilegală a schimbat destinul Bisericii Ortodoxe române în 13 septembrie 2007 când Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat o listă cu colaboratori din interiorul bisericii.

Dar, să nu uităm: avem parte anul acesta de un an electoral! Ce a fost până acum nu este decât încălzirea. Cîteva jonglerii mărunte cu măciuci. Adevăratul circ încă nu a început.

Comisia Europeană este îngrijorată de creşterea deficitului bugetar al României din ultimul an, spunând că nu vom putea echilibra bugetul până în 2011, când România intenţionează să adopte Euro.

“Creşterea deficitului României după integrarea în Uniunea Europeană şi volatilitatea sa ne îngrijorează”, declară Joaquin Almunia, Comisarul în probleme monetare al UE. Acesta consideră că România are nevoie de un buget mai sănătos pentru a se încadra în reglementările bugetare ale UE prevăzute în Pactul de Creştere şi Stabilitate. Pentru aceasta este nevoie de inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut.

Deşi România a avut o creştere economică de peste 6% anual, are un deficit bugetar de 2,9% din PIB în ultimul an, iar prognozele sunt de asemenea pesimiste, de 3,2% în 2008 şi 3,9% în 2009.

Comisia Europeană reproşează României cheltuielile publice foarte mari din ultimul timp, solicitând măsuri urgente de reducere a inflaţiei care a fost de 4,8% anul trecut şi se aşteaptă să crească la 5,6-5,7% în acest an.