La 15 ani de la rezervarea primului domeniu.ro (www.ici.ro in februarie1993), Internetul in Romania este un spatiu/mediu pentru care manifesta interes in crestere atat populatia cat mai ales firmele (vezi situatia proprietarilor de domenii.ro). Dimensiunea acestui interes este atat de mare incat Guvernul insusi a dezvoltat o serie de e-programe, iar altele urmeaza sa fie lansate. Preocuparea guvernamentala vizeaza inclusiv realizarea unei strategii nationale in domeniul comertului electronic.

Evolutia anuala a numelor de domenii.ro (decembrie)

Sursa: www.rnc.ro

Situatia proprietarilor de domenii.ro

Sursa: www.rnc.ro

Datele RNC (Romanian National Computer Network) consemneaza ca la data de 31 octombrie a.c. erau nu mai putin de 165.600 domenii.ro rezervate, pentru care s-a platit o taxa de pana la 61 USD. 15% din rezervarile de domenii, mai exact 25.500, au devenit site-uri active, potrivit serviciului de monitorizare a audientei pe Internet (trafic.ro). Dintre aceste site-uri active, mai mult de o mie sunt inregistrate pe zona de comert electronic. Toate site-urile inscrise pe trafic.ro au fost vizitate in luna octombrie a.c. de un numar de vizitatori unici care depaseste populatia Romaniei; sapte milioane de vizitatori unici au fost din Romania si 19 milioane din strainatate. Cresterea inregistrata in randul romanilor care acceseaza Internetul cel putin odata pe luna este spectaculoasa, numarul acestora fiind cu aproape 50% mai mare fata de inceputul anului.

Toate acestea reprezinta date incurajatoare si o piata potentiala pentru dezvoltarea afacerilor online prin lansarea tot mai multor magazine virtuale de comert electronic. De altfel, in perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2006, s-a inregistrat o medie a lansarilor de un magazin virtual la doua zile.

O privire mai atenta asupra realitatii din spatele cifrelor releva faptul ca principalul motiv pentru utilizarea Internetului de catre romani este chat-ul si posta electronica, cea mai importanta categorie de utilizatori fiind persoanele sub 18 ani sau cuprinse intr-o forma de invatamant; adica persoane fara o sursa certa si permanenta de venit care sa le permita tranzactionarea prin Internet.

De asemenea, dintre cei peste 6 milioane de clienti ai sistemului bancar, doar 100.000 sunt abonati ai unui serviciu de Internet banking. Pe piata telefoniei mobile sunt peste 15 milioane de utilizatori si doar 32.000 de abonati ai unui serviciu de mobile banking. Cu alte cuvinte, romanul nu are inca exercitiul de a tranzactiona de la distanta.

Nici bancile nu sunt foarte comode cu ideea de a permite clientilor lor sa tranzactioneze nestingherit cu cardul pe Internet. Restrictiile de utilizare nu au fost inca eliminate complet de catre toate bancile iar numarul celor care promoveaza acest serviciu este foarte mic. Dintre cele 39 de banci, doar patru dintre ele au semnat contracte cu comerciantii in vederea acceptarii la plata a cardurilor pe magazinele virtuale ale acestora; urmare a implementarii standardului 3D Secure, cel mai performant standard de securitate in domeniu la acest moment.

Mai mult, pana in prezent, doar doua banci au lansat produse dedicate exclusiv tranzactionarii in mediul virtual : Bancpost cu MasterCard Taifun Virtual si BCR cu Visa Virtuon. Intre timp, primul produs a devenit istorie, fiind scos din portofoliul bancii (stopat la vanzare si intrerupte autorizarile) in iulie/august 2004. La acel moment, Bancpost inregistra 16.800 de carduri MasterCard Taifun Virtual in circulatie si circa 2.000 de tranzactii pe luna pe acest produs. La BCR, Visa Virtuon inregistra la 31 octombrie 4.845 de posesori si este inca un produs activ desi prin implementarea standardului 3D Secure, BCR ofera posibilitatea tranzactionarii pe Internet, in conditii de siguranta, tuturor posesorilor de carduri emise de BCR, inclusiv celor de tip Electron sau Maestro.

Pentru acceptarea la plata a cardurilor in magazinele din lumea reala, bancile au semnat contracte cu peste 10.000 de comercianti. Cu toate acestea, statistica confirma faptul ca sunt doar aproximativ 200 de comercianti activi care accepta cardul la plata si pe Internet.  Sunt inca judete – cum este cazul Vasluiului – care nu au  nici un magazin virtual inregistrat. De asemenea, sunt peste 8,5 milioane de carduri valide in circulatie si doar 4.000 dintre ele sunt activate (la cererea posesorului de card) pentru a tranzactiona pe Internet in sistemul 3D Secure.

In ciuda tuturor acestor argumente care stau la baza afirmatiei ca piata de comert electronic din Romania este inca la inceput, cu un interes inca relativ slab conturat, totusi, volumele de business inregistrate deja nu sunt neglijabile.

Cifrele procesatorului RomCard, companie ce a implementat si opereaza sub standardul 3D Secure in Romania din martie 2004 (cand s-au realizat primele tranzactii online pe magazinele virtuale autohtone), arata ca numai pe primele 10 luni din acest an, pe magazinele virtuale din Romania s-au realizat aproximativ 69.000 de tranzactii in valoare de peste 5,8 milioane Euro.

Volumul tranzactionat pe Internet este insa mult mai mare deoarece cumparaturi de pe magazinele virtuale – inclusiv romanesti – se fac si utilizand alt standard de securitate decat cel propus de Visa si MasterCard prin 3D Secure: Verified by Visa si respectiv MasterCard Secure Code.

In analiza noastra au intrat 620 de site-uri ale sectorului de turism si alte peste 840 de site-uri din celelalte sectoare de activitate: de la IT&C, flori, articole pentru copii, incaltaminte, imbracaminte, accesorii auto, arta, farmaceutice, bijuterii, articole sportive, jucarii, muzica si carte, si pana la asigurari si servicii financiare. Dintre acestea, doar 84 de magazine virtuale permit plata online prin card bancar utilizand cel mai ridicat standard actual  in materie de securitate a tranzactiilor pe Internet: 3D Secure (Verified by Visa & MasterCard Secure Code). O serie de alte 100 de site-uri folosesc procesatori externi in sistemul SSL gen Paypal sau 2checkout.

Acest studiu isi propune sa evalueze piata de comert electronic din Romania si sa vina in sprijinul tuturor celor care doresc sa dezvolte proiecte in acest sector de activitate: guvern, banci, asociatii profesionale si patronate, intreprinzatori, etc.