Aluzii

Actorul Robert De Niro are o sosie în România, şi în acelaşi timp un tiz. Acelaşi nume, cu adresa într-un cimitir din Iaşi, pe strada Eternităţii. Iar în Cartea de Identitate, mama era trecută ca având numele de Madona.

Robertul nostru se pare că făcea parte dintr-o bandă de falsificatori, reuşind să obţină mai multe credite bancare cu această identitate.

A fost prins într-un control de rutină al poliţiei rutiere. Se pare că era căutat mai demult de DIICOT.

Riscurile celebrităţii. Dacă îşi trecea ca nume Ion Marinescu, probabil că încă ar mai fi dat ţepe şi acum. Sau măcar să fi semănat cu Adrian Năstase, şi să îşi fi făcut acte de identitate pe numele acestuia. Altfel ar fi reacţionat poliţia rutieră. De Robert De Niro, îi cam doare în cot.

Din când în când, parlamentarii noştri mai scapă câte un gând al lor ascuns, de parcă ne-ar testa ca să vadă până unde pot să meargă cu spolierea.

Ultima găselniţă vine din partea PSD, care vrea nici mai mult nici mai puţin decât câte 50 salarii minime brute pentru cei care vor candida pentru ei la alegeri atât la cele locale cît şi pentru Parlament.

Cum anul acesta, datorită noului sistem electoral, vor fi mult mai mulţi candidaţi decât până acum, se pare că anul ăsta vom munci numai pentru a-i menţine în formă pe candidaţi. Eventual poate ne mai rămâne ceva şi pentru mâncare.

Eu propun ca banii respectivi să fie decontaţi doar din buzunarele celor care se duc la vot şi îi legitimează în acest fel pe aceşti hoţi.

Contactat de Realitatea TV şi întrebat cum e cu legea respectivă, Şerban Mihăilescu a îmceput să bâlbâie ceva neclar, cum că legea nu s-a votat încă, recunoscând că este destul de confuză.

Dar, din câte am văzut noi pînă acum, fie proiectul căt de confuz, dacă aduce bani partidelor şi parlamentarilor el va fi votat până la urmă.

Calendarul Maya se termină brusc în anul 2012. Mulţi trag concluzia, de aici, că în acel an se va produce o catastrofă (naturală sau indusă de mâna omului) la nivel mondial, care va determina schimbări esenţiale pentru omenire. Astfel de schimbări se produc, conform civilizaţiei Maza, la fiecare 26.000 ani.

Însăşi Pentagonul ar asocia anul 2012 cu sfarsitul lumii, sau oricum un moment de schimbări absoult radicale pentru omenire. Data exactă ar fi 21 decembrie 2012.

Ce legătură are această dată cu Banca Mondială?

Simplu! Banca Mondială tocmai a dat publicităţii un studiu în care se afirmă că omenirea va mai avea de înfruntat creşteri ale preţurilor la produsele de bază. şi deci foametea şi sărăcia, până în anul 2012.

Ştiinţă sau cinism?

Eu zic că nici una nici alta, puri şi simplu un studiu eronat. Argumentele sunt la îndemână. este suficient să căutaţi pe Google cu expresia “anti World Bank”. Sau să citiţi predicţiile lor anterioare, şi veţi vedea că Banca Mondială greşeşte cu o perseverenţă demnă de o cauză mai bună. Oricum, cauza lor actuală nu are nimic de a face cu bunăstarea omenirii luate în întregul ei.

Da, dacă nu ştiaţi, Bihorul s-a mutat în sud-vestul ţării, la Dunăre.

Am petrecut sărbătorile, zilele acestea, la părinţi, în Poiana Mare, lângă Calafat. Tot îmi vorbeau prietenii de bihorenii din zonă, şi eu habar nu aveam despre ce vorbesc. Până mi-au arătat o maşină: “Ia uite, şi ăsta a ajuns bihorean!”.

Mă uit la maşină şi, la prima vedere, aceasta avea număr de Bihor, doar că nu se potrivea până la capăt.

Şi atunci m-am prins repede, că-s băiat deştept! Consătenii mei cumpără maşini din Bulgaria şi le înmatriculează la Vidin, ca să poată plăti lejer asigurările şi taxele aferente imediat după ce trec Dunărea. Taxe care sunt mult mai mici decât la noi. Iar regiunea Vidin se prescurtează cu caractere ruseşti exact ca Bihorul nostru: BH. Astfel încât o maşină înmatriculată la Vidin are un număr de înmatriculare în genul:

BH 2503 BX

Şi uite aşa, o să vezi pe străzile Calafatului, ale Poienii Mari, Maglavit, Cetate, etc., o mulţime de bihoreni pârâţi cu numere de înmatriculare auto la Vidin.

Efectele colaterale ale taxei de primă înmatriculare.

In contextul economiei actuale pentru a atinge un anumit prag de dezvoltare orice economie nationala trebuie sa aiba o politica economica bine pusa la punct care sa conduca spre atingerea obiectivelor stabilite la nivel international.

Coordonarea politicilor monetare si fiscale este cruciala in asigurarea stabilitatii macroeconomice. Dat fiind obiectivul politicii monetare de a asigura stabilitatea preturilor, politica fiscala va fi constransa intr-un mod signifiant deoarece va trebui sa asigure o optimizare a veniturilor din taxe, un buget ce poate fi sustinut si o consistenta intre datoria publica si masa monetara.

Este permisa copierea, distribuirea si/sau modificarea acestui document in termenii GNU Free Documentation License, versiunea 1.2 sau oricare versiune ulterioara publicata de Free Software Foundation.

• Politici monetare şi fiscale în România, carte electronică
  • Download
• Politici monetare şi fiscale în România, în format HTML
  • Demo
  • Download

Astăzi s-a deschis FUSU, prima bursă de nume de domenii din lume, cu o listă de nume de domenii generice însumând o valoare totală iniţială de aprox. 1,5 milioane USD.

FUSU funcţionează pe principiul burselor tradiţionale aplicat industriei numelor de domenii oferind o platformă de comerţ pentru proprietari, acţionari şi investitori. Deţinătorul unui nume de domeniu premium poate decide să monetizeze doar o fracţiune din valoarea sa listându-l la bursa pentru nume de domenii şi generând venituri directe imeditae cu acesta fără a-şi reduce drepturile asupra numelui de domeniu. În schimb, “acţionarii” vor obţine o fracţiune din venituri cînd domeniul va fi vândut.

David Castello de la Castello Cities Internet Network, unul din cei mai recunoscuţi domaineri din lume, spune că “FUSU reprezintă o piatră de hotar istorică în evoluţia industriei numelor de domenii”.

“Pentru prima dată domainerii pot obţine lichidităţi imediate şi semnificative fără a pierde controlul asupra numelor de domenii”, declară Xavier Buck, CEO la EuroDNS şi partener strategic al lui FUSU. “FUSU aduce transparenţă, încredere, instrumentele financiare necesare şi securitatea tranzacţiilor.”

La lansare au fost vîndute domenii de vârf precum eel.com, Warning.com, Recycle.it, Ground.com, TopHotels.com, Hot.tv şi Flowers.mobi.

Domeniile vor trece printr-o serie de licitaţii de oferte iniţiale ale FUSU (Initial Domain Offering, IDO) pentru a determina interesul de piaţă şi a lăsa piaţa să ajungă la o valoare corectă. Cel mai scump domeniu listat iniţial la bursă este eel.com, cu o valoare de pornire a licitaţiei de 200.000 USD.

Erste Bank, cumpărătorul Băncii Comerciale Române, va fi prima firmă străină listată, începând de azi, la Bursa de Valori.

Preţul iniţial al acţiunilor lui Ernste Bank este în scădere luand ca referinţă bursele din Viena şi Praga cu 40,71%, cu un maxim pe 27 aprilie 2007 de 61,50 euro.

Pretul de referinta al actiunilor Erste Bank luat in calcul de BVB in prima zi de tranzactionare va fi costul actiunilor Erste Bank de la bursa din Viena din 12 februarie. Erste Bank are un capital social de 632.577.890 de euro si 316.288.945 de actiuni emise.

Pentru primele noua luni din 2007, Erste Bank a raportat un profit net dupa plata intereselor minoritare de 837,9 milioane de euro, mai mare cu 27,9% fata de perioada similara din 2006.

„Chiar daca actiunile Erste Bank intra destul de ieftin la BVB, ele nu vor parea intr-o prima faza prea atractive investitorilor. Asa ca pe termen scurt lichiditatea pe acest emitent nu va fi una mare. Cu timpul insa, mai ales daca trendul actiunii Erste va fi ascendent, iar leul se va devaloriza in raport cu euro, actiunile Erste vor intra cu siguranta in atentia investitorilor“, este de parere Gabriel Aldea, broker SSIF Intercapital Invest.

(Sursa: Cotidianul)

Despre Erste Bank:

Tip: Public
Fondată în: 1819
Sediu: Vienna, Austria
Conducerea: Andreas Treichl, Preşedinte al conducerii executive
Activitate: Banking comercial, investiţii, banking privat, management
Venit: € 932milioane (2006)
Angajaţi 29.000
Web site www.erstebank.at

Erste Bank este o bancă de retail cu sediul în Viena, Austria, şi care operează în Austria, Bosnia şi Herzegovina, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Romania (Banca Comercială Română), Serbia (Erste Bank Novi Sad), Slovacia, şi Ucraina. Acţionari: 60% acţiuni disipate la mici acţionari, 40% bănci din Austria şi acţiuni ale trustului Erste.

New Europe Property Investments PLC intenţionează să investească cca. 46,3 milioane euro în România prin cumpărarea a două agenţii imobiliare româneşti.

Cea mai mare parte a banilor, respectiv 42,3 milioane euro, sunt destinaţi creşterii capitalului social al firmelor respective şi viitoarelor investiţii.

Cele două firme, General Investment SRL şi General Building Management SRL, aparţin lui Central Eastern European Real Estate Shareholdings BV, care face parte din Avrig 35 Group. Împreună, acestea deţin un portofoliu de 18 proprietăţi, şi se prognozează un venit net anual de cca 3,6 milioane euro

New Europe Property Investments PLC (NEPI) este o companie nou înfiinţată în Isle of Man, listată la Bursa din Londra, şi specializată pe investiţii în Europa Centrală şi de Est. Compania se va focaliza la început pe investiţii în România.

Conform argumentaţiei firmei din documentele de acceptanţă, se consideră că în Bucureşti calitatea serviciilor pentru spaţiile de birouri este încă mult sub cea a altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar piaţa de imobiliare din România este încă în dezvoltare.

P.S. Nu dispun nici de timpul nici de resursele necesare pentru a vedea care sunt adevăraţii investitori care au iniţiat această companie, dar aproape că pot să pun pariu că printre marii acţionari se regăsesc într-o formă sau alta oameni de afaceri şi/sau politicieni din România. Nu este nimic ilegal în asta, dar este interesant de studiat mecanismul prin care sunt evitate taxele excesive de la noi din ţară.

Comisia Europeană este îngrijorată de creşterea deficitului bugetar al României din ultimul an, spunând că nu vom putea echilibra bugetul până în 2011, când România intenţionează să adopte Euro.

“Creşterea deficitului României după integrarea în Uniunea Europeană şi volatilitatea sa ne îngrijorează”, declară Joaquin Almunia, Comisarul în probleme monetare al UE. Acesta consideră că România are nevoie de un buget mai sănătos pentru a se încadra în reglementările bugetare ale UE prevăzute în Pactul de Creştere şi Stabilitate. Pentru aceasta este nevoie de inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut.

Deşi România a avut o creştere economică de peste 6% anual, are un deficit bugetar de 2,9% din PIB în ultimul an, iar prognozele sunt de asemenea pesimiste, de 3,2% în 2008 şi 3,9% în 2009.

Comisia Europeană reproşează României cheltuielile publice foarte mari din ultimul timp, solicitând măsuri urgente de reducere a inflaţiei care a fost de 4,8% anul trecut şi se aşteaptă să crească la 5,6-5,7% în acest an.

L:€

Leul continuă să se deprecieze cu o viteză care depăşeşte cele mai pesimiste prognoze. Astăzi s-a ajuns la un curs BNR: 1 EUR = 3,7619 Lei; 1 USD = 2,5958 Lei, iar pe piaţa interbancară s-a ajuns la o valoare maximă a euro de 3,7909 lei.

O mulţime de factori foarte importanţi au determinat această scădere bruscă a valorii monedei naţionale în raport cu celelalte valute, printre care:

• criza financiară internaţională care pe noi ne-a găsit mult mai puţin pregătiţi decât pe alţii
• scăderea dramatică a producţiei interne
• lipsa unei strategii naţionale de menţinere a valutei în ţară şi atragerea de investiţii financiare
• corupţia la vârf generalizată, situaşie în care banii sunt furaţi în diverse modalităţi şi spălaţi apoi pe piaţa neagră, astfel încât statul (şi pînă la urmă noi toţi) pierde atât valoarea furată în sine, cît şi posibilele impozite din tranzacţionarea ulterioară a acestora

Un argument în favoarea degringoladei economico-financiaro-politice de la Bucureşti este şi faptul că România nu a mai fost invitată la Forumul Economic de la Davos care va începe peste câteva zile

Guardian Unlimited scrie că una din principalele cauze ale actuale crize financiare din România este reforma pensiilor realizată de Guvernul României la finele anului trecut.

O mulţime de specialişti în ale finanţelor se dau pe spate de câteva zile că există o criză mondială, riscănd să intrăm în recesiune. Cred că au fost în vacanţă de cca o jumătate de an de când a intrat SUA în criză, cu imobiliarele şi împrumuturile lor. Şi se ştie că atunci când SUA strănută, restul lumii începe să tuşească.

Chestia asta cu mirarea este ca şi cum ar veni unul la tine cu bâta ridicată şi, după ce ăsta parcurge vreo 100 m şi îţi dă în cap, rămâi cu gura căscată şi începi să le spui celor din jur: “Ce chestie, am fost lovit în cap cu o bâtă!”.

La fel şi cu Euro, vezi versiunea “atacului speculativ” sau deprecierea leului.

Culmea, economia românească a ajuns să se bazeze pe economiile căpşunarilor!

Oricum, previziunile lui Soros privind actuala criză sunt sumbre, sper să greşească. După Soros, ar urma cea mai mare recesiune de la finele celui de al doilea război mondial.

Nu sunt specialist în finanţe, dar mă gândesc că regulile actualei pieţe financiare s-ar putea să fie perimate în raport cu situaţia reală, şi poate această criză va impune schimbarea radicală a regulilor.

Ar fi interesant chiar să fim părtaşii începutului de tranziţie către o nouă orânduire socială. Mie cel puţin mi-ar place să trec printr-o astfel de experienţă.

Aceasta este concluzia la care a ajuns Banca Naţională a României. şi pe care a făcut-o publică prin vocea unuia din reprezentanţii săi, viceguvernatorul Dijmărescu.

(Nu uitaţi – dacă ştiaţi cumva -, azi se împlinesc 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu!)

Acuma, vorba lui Moise Guran de la Bizbazar pe Antena 3, a cărui emisiune este una din extrem de puţinele emisiuni TV pe care le urmăresc cu foarte mare plăcere: atac-atac, dar de ce trebuia făcută public această concluzie? În mod normal, un astfel de atac speculativ se contracarează prin nişte măsuri speciale şi nu i se aduce la cunoştinţă eventualului atacator că îi sunt cunoscute intenţiile. De aceea, logica mi-ar spune că sunt posibile doar câteva explicaţii:

1. BNR cunoaşte cine este atacatorul şi nu are alte posibilităţi de contracarare decât să îl sperie (ceva gen “nu mai da mă, că te bat măr!”).
2. Nu este vorba de niciun atac speculativ, aceasta fiind doar o explicaţie care încearcă să acopere deficienţele reale ale economiei româneşti.

Oricum, un atac speculativ asupra unei monede se produce de obicei într-o ţară considerată foarte vulnerabilă, dacă nu chiar cea mai vulnerabilă. Cum de ne-a ales speculatorul respectiv tocmai pe noi? Cred că nu este bine informat asupra dezvoltării înfloritoare a economiei romîneşti. Ghinionul lui!

Speculaţiile financiare implică cumpărarea, păstrarea, şi vinderea unor instrumente financiare pentru a profita de fluctuaţiile în preţ.

În Analiza securităţii, Benjamin Graham defineşte speculaţia în relaţie cu investiţia: “O investiţie este acea operaţiune care, conform unei analize premergătoare, promite un anumit grad de certitudine şi un câştig satisfăcător. Operaţiunile care nu îndeplinesc aceste cerinţe sunt operaţiuni speculative”.

Cel mai cunoscut, dacă nu chiar celebru, atac speculativ, este ingineria financiară a lui Soros asupra lirei sterline, ajungînd astfel a 80-a cea mai bogată persoană din lume

În “Miercurea neagră”, pe 16.09.1992, Soros a vândut scurt peste 10 miliarde dolari în lire sterline, profitând de faptul că Banca Angliei ezita să îşi corecteze nivelul monedei naţionale comparativ cu mecanismul european al ratei de schimb. În final, Banca Angliei a fost nevoită să devalorizeze lira sterlină iar Soros a câştigat cca. 1,1 miliarde dolari din aceste schimbări succesive ale cursului valutar. Din acest motiv, Soros a fost supranumit “omul care a spart Banca Angliei”.

Observ zilele acestea că toţi specialiştii constată cu “stupoare” (unii din ei) că leul se depreciază peste aşteptări. Nimeni nu îşi mai aduce aminte de grijile pe care şi le făceau aceştia anul trecut privind o creştere continuă a leului în acest an, până spre vară ziceau unii, datorită intrărilor masive de Euro de la Uniunea Europeană prin fondurile de postaderare, de la căpşunari, şi prin investitorii străini care se vor buluci să ne cumpere terenurile, casele şi fabricile.

Se pare că nu este chiar aşa.

Uniunea Europeană dă bani, dar nu oricum. Trebuiesc proiecte bine puse la punct, şi funcţionari care să le susţină. Căpşunarii au început să realizeze că este mai uşor să îţi faci un nou cămin în Spania şi să îţi aduci familia acolo decât să trimiţi banii în ţară ca să ţi-i mănânce parlamentarii şi guvernanţii noţtri prin intermediul taxelor şi impozitelor. Iar investitorii străini au destule probleme la ei acasă cu actuala recesiune economică pentru a mai cumpăra de la noi case la preţ de castel şi terenuri pe care nu se înghesuie să le lucreze nimeni.

Dar în opinia mea nu acestea sunt problemele cele mai importante care duc la deprecierea leului. Problema mare este cu economia naţională în derivă. Iar banii acumulaţi de marile firme şi de băncile cu capital străin se scurg inexorabil în afară. Culmea, chiar banii furaţi prin tranzacţii ilegale de persoane corupte din România, tot afară se scurg, pentru că este mai sigur pentru ei să plece atunci când sunt descoperiţi (din motive politice) sau când or să considere că nu mai e nimic de furat. Exemple sunt destule, unele chiar foarte cunoscute.

Păi, cum să ai o economie naţională stabilă şi puternică, atunci când tu, ca stat, nu vezi niciun chior din vânzarea uneia din cele mai mari firme din România, Rompetrol? Cum gestionezi tu, ca stat, economia naţională, atunci când habar nu ai că nu mai eşti demult proprietarul celei mai mari companii de cărbune, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, preluată de o firmă de apartament din Craiova pe gratis? După ce ai privatizat o mulţime de firme ai căror prorietari au vândut apoi utilajele la fier vechi şi au vândut terenul firmelor respective de zeci de ori mai scump decât preţul pe care l-au plătit? Câţi din banii obţinuţi de bănci rămân în ţară şi câţi se scurg afară prin diverse tertipuri (majoritatea legale) financiare?

Asta este, va trebui să ne obişnuim. Suntem aşa cum suntem, şi ca noi sunt guvernanţii! (Diferenţa ar fi că ei mai şi câştigă, nu sunt degeaba!)

Din câte ştiu eu, e primul caz în care un medic este condamnat pentru incompetenţa, indolenţa sau lăcomia sa. E adevărat, chiar şi în acest caz, cu suspendare. Medicul anestezist Dinu Arhil a fost găsit vinovat de moartea unei paciente şi a fost condamnat în prima instanţă la doi ani cu suspendare. Acuzat de ucidere din culpă a unei femei care a murit în urma unei operaţii de mărire a sânilor. Anestezistul mai trebuie sa plătească şi despăgubiri morale de peste 140 de mii de euro.

Ştiu contabili care au fost închişi pentru ca au greşit nişte cifre. Taxele sunt importante, evaziunea fiscală trebuie stârpită din faşă! Oamenii? Care-i problema dacă mor? A, da! Trebuie verificat dacă şi-a plătit taxele înainte de a muri! Da? Atunci, să fie sănătos, nu mai e problema statului!

Ca nespecialist in probleme financiare, dar ca persoană care urmăreşte permanent această zonă, un lucru e sigur: leul va trebui să se dezumfle la un moment dat, dar nu acum şi nu aşa de brusc. Evoluţia din ultimul timp al cursului valutar e nenaturală. În decembrie va fi un mare aflux de Euro, de la milioanele de români plecaţi să muncească prin toată Europa, deci leul ar fi trebuit în mod normal să îşi continue linia ascendentă.

Asta, dacă nu luăm în consideraţie speculanţii de curs valutar. Marii bişniţari ai pieţelor financiare. Cei care au puterea sa modifice cursul valutar al unei ţări ca România, unde nu este necesară o investiţie foarte mare pentru aşa ceva. Dacă aţi fi un speculant “activ” de curs valutar, ce moment v-aţi alege pentru a deregla piaţa şi a profita de această “turbulenţă” temporară? Ideal, este perioada premergătoare unor mari modificări naturale în cursul valutar. În România, asta înseamnă sfârşitul de an, când majoritatea românilor plecaţi la muncă în străinătate se întorc acasă cu sacul plin.

Aşadar, eu, dacă aş avea suficienţi bani ca să mă joc cu ei, aş cumpăra en-gros lei în această perioadă, şi i-aş vinde la finele anului ăstuia sau în cel mai rău caz la începutul anului viitor. Cănd leul chiar ar trebui în mod normal să scadă.

Părerea mea!