Fanii eliminării taxei de primă înmatriculare pot să de felicite. Senatul a adoptat un proiect de lege în acest sens, inclusiv restituirea sumelor încasate până în prezent din această taxă, în termen de 90 de zile de la depunerea solicitării.
În votarea acestei decizii s-a considerat că taxa contravine Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, este o povară fiscală pentru cetăţeni, şi este discriminatorie pentru competitorii de pe piaţa auto românească.
Firma austriacă A-TEC Industries a primit o comandă din România de 220 milioane euro pentru realizarea a patru unităţi de desulfurare.
Proiectul implică fabricarea, asamblarea şi instalarea acestor unităţi, precum şi instalarea liniilor electrice aferente.
A-TEC Industries AG este un grup internaţional industrial de firme cu sediul în Viena, cu un venit obţinut din vânzări în 2006 de cca. 1,6 miliarde euro.
New Europe Property Investments PLC intenţionează să investească cca. 46,3 milioane euro în România prin cumpărarea a două agenţii imobiliare româneşti.
Cea mai mare parte a banilor, respectiv 42,3 milioane euro, sunt destinaţi creşterii capitalului social al firmelor respective şi viitoarelor investiţii.
Cele două firme, General Investment SRL şi General Building Management SRL, aparţin lui Central Eastern European Real Estate Shareholdings BV, care face parte din Avrig 35 Group. Împreună, acestea deţin un portofoliu de 18 proprietăţi, şi se prognozează un venit net anual de cca 3,6 milioane euro
New Europe Property Investments PLC (NEPI) este o companie nou înfiinţată în Isle of Man, listată la Bursa din Londra, şi specializată pe investiţii în Europa Centrală şi de Est. Compania se va focaliza la început pe investiţii în România.
Conform argumentaţiei firmei din documentele de acceptanţă, se consideră că în Bucureşti calitatea serviciilor pentru spaţiile de birouri este încă mult sub cea a altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar piaţa de imobiliare din România este încă în dezvoltare.
P.S. Nu dispun nici de timpul nici de resursele necesare pentru a vedea care sunt adevăraţii investitori care au iniţiat această companie, dar aproape că pot să pun pariu că printre marii acţionari se regăsesc într-o formă sau alta oameni de afaceri şi/sau politicieni din România. Nu este nimic ilegal în asta, dar este interesant de studiat mecanismul prin care sunt evitate taxele excesive de la noi din ţară.
Comisia de stat pentru jocuri de noroc din Bulgaria s-a întâlnit cu reprezentanţi ai industriei jocurilor de noroc, academicieni şi membri ai Directoratului pentru crima organizată pentru a găsi o modalitate de a profita de ascensiunea pe plan mondial a jocurilor de noroc online şi a turismului pentru jocurile de noroc. În acest scop, se intenţionează includerea unor amendamente la actuala lege a jocurilor de noroc.
Dimitar Terziev, preşedintele Comisiei, spune că amendamentele vor regulariza în principal trei aspecte: jocurile de noroc prin mesaje de tip text (cu referire indirectă la jocurile prin telefoanele mobile), pariurile online, şi jocurile de noroc ilegale.
Atanas Kunchev, ministru deputat al finanţelor în Bulgaria, spune că turismul pentru jocurile de noroc nu este încă exploatat în Bulgaria şi că se va dezvolta un program naţional în acest scop, ca parte a industriei turismului.
Conform mass-mediei bulgare, zonele deja dezvoltate pentru turismul pentru jocurile de noroc sunt Varna (în special turişti din Israel), Svilengrad (din Turcia), şi Sofia.
ArvinMeritor, Inc. (NYSE: ARM: 13.61, +0.40, +3.02%) a anunţat că va începe producţia unor facilităţi pentru sisteme de vehicole uşoare (LVS) la Salonta, România. Noua fabrică va ocupa cca. 5,400 mp, şi va furniza firmei Dacia regulatoare, cabluri, încuietoare şi actuatoare.
Aceste noi facilităţi de la Salonta reprezintă o investiţie semnificativă în Europa Centrală, şi este conformă cu strategia noastră de creştere a competitivităţii, a spus Ayiy Aghili, vicepreşedinte şi manager general al companiei.
Noua fabrică va crea cca 100 locuri de muncă în zonă.
ArvinMeritor, Inc. este un furnizor mondial de sisteme integrate, module şi componente pentru industria automobilelor, cu sediul central in SUA.
Comisia Europeană este îngrijorată de creşterea deficitului bugetar al României din ultimul an, spunând că nu vom putea echilibra bugetul până în 2011, când România intenţionează să adopte Euro.
“Creşterea deficitului României după integrarea în Uniunea Europeană şi volatilitatea sa ne îngrijorează”, declară Joaquin Almunia, Comisarul în probleme monetare al UE. Acesta consideră că România are nevoie de un buget mai sănătos pentru a se încadra în reglementările bugetare ale UE prevăzute în Pactul de Creştere şi Stabilitate. Pentru aceasta este nevoie de inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut.
Deşi România a avut o creştere economică de peste 6% anual, are un deficit bugetar de 2,9% din PIB în ultimul an, iar prognozele sunt de asemenea pesimiste, de 3,2% în 2008 şi 3,9% în 2009.
Comisia Europeană reproşează României cheltuielile publice foarte mari din ultimul timp, solicitând măsuri urgente de reducere a inflaţiei care a fost de 4,8% anul trecut şi se aşteaptă să crească la 5,6-5,7% în acest an.
Mă întrebam cu ceva timp în urmă cum se face că cea mai dezvoltată ţară din Europa plânge pentru închiderea unei fabrici, fie ea chiar şi Nokia. Răspunsul l-am conştientizat de curând, deşi îl ştiam dinainte: aici nu e vorba numai de Nokia, ci de toţi subfurnizorii firmei, a căror valoare economică însumată depăşeşte cu mult pe cea a firmei principale.
Nokia are legături foarte strânse cu subfurnizorii săi, care au urmat-o peste tot pe unde a ajuns şi Nokia: în SUA, America Latină, India, China, Ungaria, şi acum România.
Un exemplu este firma turcească Hansaprint, furnizor de prese de imprimare, care va începe să opereze în România din toamna acestui an, în acelaşi parc industrial ca Nokia, dezvoltând o fabrică proprie.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a trimis Corpul de control al Guvernului în Gorj urmare a acuzaţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie cum că ministrul Paul Păcuraru a ajutat prin trafic de influenţă pe fiul său, Mihnea Păcuraru, să câştige unele licitaţii cu societăţi miniere din Oltenia.
Afirmaţia din titlu ar fi un element de senzaţie, nu? Iar senzaţionalul nu ar consta în faptul că Paul Păcuraru este corupt, ci în confirmarea acestui fapt de către Tăriceanu.
Fiţi liniştiţi, nu se va întâmpla aşa ceva. Pentru că Premierul Călin Popescu Tăriceanu nu a trimis Corpul de control să verifice această acuzaţie. Sarcina corpului de control este aceea de a întări certitudinile premierului şi a le da o formă publică, mai credibilă. Întrucât Tăriceanu ŞTIE dinainte că toţi cei cu care lucrează sunt albi ca zăpada:
“Domnul Păcuraru nu poate fi învinuit nici de trafic de influenţă, de nimic.”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Leul continuă să se deprecieze cu o viteză care depăşeşte cele mai pesimiste prognoze. Astăzi s-a ajuns la un curs BNR: 1 EUR = 3,7619 Lei; 1 USD = 2,5958 Lei, iar pe piaţa interbancară s-a ajuns la o valoare maximă a euro de 3,7909 lei.
O mulţime de factori foarte importanţi au determinat această scădere bruscă a valorii monedei naţionale în raport cu celelalte valute, printre care:
criza financiară internaţională care pe noi ne-a găsit mult mai puţin pregătiţi decât pe alţii
scăderea dramatică a producţiei interne
lipsa unei strategii naţionale de menţinere a valutei în ţară şi atragerea de investiţii financiare
corupţia la vârf generalizată, situaşie în care banii sunt furaţi în diverse modalităţi şi spălaţi apoi pe piaţa neagră, astfel încât statul (şi pînă la urmă noi toţi) pierde atât valoarea furată în sine, cît şi posibilele impozite din tranzacţionarea ulterioară a acestora
Un argument în favoarea degringoladei economico-financiaro-politice de la Bucureşti este şi faptul că România nu a mai fost invitată la Forumul Economic de la Davos care va începe peste câteva zile
Guardian Unlimited scrie că una din principalele cauze ale actuale crize financiare din România este reforma pensiilor realizată de Guvernul României la finele anului trecut.
O mulţime de specialişti în ale finanţelor se dau pe spate de câteva zile că există o criză mondială, riscănd să intrăm în recesiune. Cred că au fost în vacanţă de cca o jumătate de an de când a intrat SUA în criză, cu imobiliarele şi împrumuturile lor. Şi se ştie că atunci când SUA strănută, restul lumii începe să tuşească.
Chestia asta cu mirarea este ca şi cum ar veni unul la tine cu bâta ridicată şi, după ce ăsta parcurge vreo 100 m şi îţi dă în cap, rămâi cu gura căscată şi începi să le spui celor din jur: “Ce chestie, am fost lovit în cap cu o bâtă!”.
Culmea, economia românească a ajuns să se bazeze pe economiile căpşunarilor!
Oricum, previziunile lui Soros privind actuala criză sunt sumbre, sper să greşească. După Soros, ar urma cea mai mare recesiune de la finele celui de al doilea război mondial.
Nu sunt specialist în finanţe, dar mă gândesc că regulile actualei pieţe financiare s-ar putea să fie perimate în raport cu situaţia reală, şi poate această criză va impune schimbarea radicală a regulilor.
Ar fi interesant chiar să fim părtaşii începutului de tranziţie către o nouă orânduire socială. Mie cel puţin mi-ar place să trec printr-o astfel de experienţă.
Organizatorii Homebuyer and Property Investor Show consideră că România şi Alpii de sud vor deveni în viitorul apropiat cele mai vizate zone de investiţii pentru marii agenţi imobiliari occidentali.
Organizaţia prognozează că ambele regiuni vor deveni deosebit de competitive în lunile următoare, cu o creştere de 15-25% în anul 2008.
Anul trecut România a intrat în Uniunea Europeană şi preţurile la case şi terenuri au început să crească, dar preţurile la apartamente, de exemplu, sunt încă mult sub cele din ţările occidentale.
Agenţii imobiliari consideră că înmulţirea liniilor aeriene cu servicii ieftine va determina o creştere în continuare a preţurilor prin înlesnirea deplasărilor în oraşele mari ale României. În curând Ryanair va deschide un oficiu pentru zboruri aeriene la Arad şi, peste puţin timp, altul la Constanţa.
Ben Mason de la agenţia imobiliară Someplace Else spune că România “este una din cele mai frumoase ţări din Europa de Est, cu o istorie şi o cultură bogate, şi cu o diversificată ofertă de imobiliare, de la turnuri medievale în Transilvania la vile la malul mării pe litoralul Mării Negre sau în munţii Carpaţi, şi case cu o arhitectură magnifică în Bucureşti”.
E prima dată când îi văd pe nemţi aşa de supăraţi că le pleacă o firmă din ţară. Parcă nu îmi vine să cred. Culmea, nici măcar nu e an electoral pentru ei. Şi mai surprinzător pentru mine, ştirea despre închiderea sitului la Bochum în Germania şi construirea unuia nou în Cluj Napoca, România, este considerată de agenţiile de ştiri ca o ştire de prima pagină. Se pare că este vorba de foarte mulţi bani la mijloc. Nu sunt numai telefoanele mobile. Este vorba şi de componente specifice pentru automobile, de centre de cercetare-dezvoltare, etc.
Sediul Nokia din Bochum, Germania
Să apară cumva excese de naţionalism din partea unor germani, eventual extremişti, împotriva cetăţenilor români plecaţi la muncă în Germania? Sper că nu!
Îmi pare rău pentru ei, dar nu au ştiut unde şi cum să se plâmgă. În loc să se lamenteze la Consiliul Europei şi Comisia Europeană, mai bine aduceau la Cluj, sau mai degrabă la Guvern, un butoi de bere şi niscaiva caltaboşi nemţeşti, si treaba se rezolva rapid.
Acuma sunt nevoiţi să găsească 2300 noi locuri de muncă pentru foştii lucrători din Bochum în Germania de vest.
Telefoanele mobile Nokia sunt printre cele mai apreciate dispozitive mobile din lume
Politicienii germani împreună cu Ministerul Economiei de la ei spun că au aranjat o întâlnire la Berlin cu conducerea a mare a lui Nokia pentru a discuta această problemă, dar se pare că Nokia nici nu vrea să audă.
Cluj Napoca, viitorul centru economic al Nokia în România
Fabrica din Blochum va fi închisă până la jumătatea anului 2008, spunând că va redeschide toate liniile de producţie în alte zone din Europa cu competitivitate mai mare.
“Închiderea planificată a sitului de la Blochum este becesară pentru a asigura securitatea lui Nokia din punctul de vedere al competitivităţii pe termen lung”, spune Veli Sundbäck, Vicepreşedinte executiv al Nokia. ” Datorită schimbărilor de pe piaţă şi cerinţelor crescânde pentru eficienţă, producţia de telefoane mobile din Germania nu mai este convenabilă pentru Nokia”.
Conform Comunicatului Preşedintelui României, acesta a semnat azi aprobarea privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a unor foşti şi actuali membri ai Guvernului.
Solicitarea este făcută de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost aprobată de Preşedintele României Traian Băsescu, şi înaintată ca procedură pur formală ministrului interimar al justiţiei, Teodor Viorel Meleşcanu.
Cei opt actuali şi foşti miniştri vizaţi sunt:
Adrian Năstase, fost prim-ministru al României; (luare de mită şi trafic de influenţă)
Miron Tudor Mitrea, fost ministru al lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei; (luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals)
Tudor Alexandru Chiuariu, fost ministru al justiţiei; (abuz în serviciu contra intereselor publice – dosarul “Poşta Română”)
Zsolt Nagy, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei; (abuz în serviciu contra intereselor publice – dosarul “Poşta Română”, trădare prin transmitere de secrete şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţionează în mod coordonat în scopul divulgării secretului economic, şi sprijinirea unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional)
Victor Babiuc, fost ministru al apărării naţionale; (luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave)
Nicolae Paul Anton Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse; (luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007 şi favorizarea, în timpul mandatului, a unei firme a fiului său în obţinerea de contracte cu statul)
Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al economiei şi comerţului; (trădare prin transmitere de secrete şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţionează în mod coordonat în scopul divulgării secretului economic şi subminare a economiei naţionale şi sprijinire a unei asociaţii infracţionale)
Decebal Traian Remeş, fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale. (trafic de influenţă)
Aceasta este concluzia la care a ajuns Banca Naţională a României. şi pe care a făcut-o publică prin vocea unuia din reprezentanţii săi, viceguvernatorul Dijmărescu.
(Nu uitaţi – dacă ştiaţi cumva -, azi se împlinesc 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu!)
Acuma, vorba lui Moise Guran de la Bizbazar pe Antena 3, a cărui emisiune este una din extrem de puţinele emisiuni TV pe care le urmăresc cu foarte mare plăcere: atac-atac, dar de ce trebuia făcută public această concluzie? În mod normal, un astfel de atac speculativ se contracarează prin nişte măsuri speciale şi nu i se aduce la cunoştinţă eventualului atacator că îi sunt cunoscute intenţiile. De aceea, logica mi-ar spune că sunt posibile doar câteva explicaţii:
BNR cunoaşte cine este atacatorul şi nu are alte posibilităţi de contracarare decât să îl sperie (ceva gen “nu mai da mă, că te bat măr!”).
Nu este vorba de niciun atac speculativ, aceasta fiind doar o explicaţie care încearcă să acopere deficienţele reale ale economiei româneşti.
Oricum, un atac speculativ asupra unei monede se produce de obicei într-o ţară considerată foarte vulnerabilă, dacă nu chiar cea mai vulnerabilă. Cum de ne-a ales speculatorul respectiv tocmai pe noi? Cred că nu este bine informat asupra dezvoltării înfloritoare a economiei romîneşti. Ghinionul lui!
Speculaţiile financiare implică cumpărarea, păstrarea, şi vinderea unor instrumente financiare pentru a profita de fluctuaţiile în preţ.
Cel mai cunoscut, dacă nu chiar celebru, atac speculativ, este ingineria financiară a lui Soros asupra lirei sterline, ajungînd astfel a 80-a cea mai bogată persoană din lume
În “Miercurea neagră”, pe 16.09.1992, Soros a vândut scurt peste 10 miliarde dolari în lire sterline, profitând de faptul că Banca Angliei ezita să îşi corecteze nivelul monedei naţionale comparativ cu mecanismul european al ratei de schimb. În final, Banca Angliei a fost nevoită să devalorizeze lira sterlină iar Soros a câştigat cca. 1,1 miliarde dolari din aceste schimbări succesive ale cursului valutar. Din acest motiv, Soros a fost supranumit “omul care a spart Banca Angliei”.