Tibet, Georgia, Orientul Mijlociu, Kosovo, etc., etc.

Ce au toate aceste zone în comun?

Foarte multe. În primul rând (o consideraţie personală, de nespecialist), criza de sistem. De “orânduire”. Cred că suntem la o răscruce existenţială. Sau este găsit un nou sistem social mondial, sau vom dispărea ca specie. Nici noul sistem nu va fi implementat prin reglementări, nici specia umană nu va dispare dintr-odată. Este vorba aici de o “balanţă” umană. Ea se va înclina când într-o parte când în alta, până când una din greutăţi va deveni decisivă şi va deregla definitiv balanţa în direcţia ei.

Sistemul social actual perimat a determinat şi cel mai vizibil efect negativ: o profundă criză economică.

Undeva în plan secund, dar nu mai puţin importante ca efect global, criza de moralitate şi distrugerea mediului, cu efect direct asupra climei globale.

Prima reacţie a marilor puteri mondiale, ar fi de ordin geopolitic: o nouă ordine mondială. Dar aceasta nu se poate face decăt prin destabilizarea zonelor care se vor reîmpărţi, sau care se vor disputa. Concluzia logică de aici, zic eu, ar fi înmulţirea fără precedent a conflictelor locale.

Va fi omenirea suficient de puternică încât să depăşească această criză? Calendarul Maya nu zice nici da, nici ba. El dă doar o dată foarte exactă când se va decide soarta omenirii: 21 Decembrie 2012.

Regizorul român Marian Crişan a câştigat duminică seară premiul Palme d’Or pentru scurtmetraj la cea de-a 61-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes, pentru filmul “Megatron”, conform site-ului oficial al evenimentului.

Marian Crişan s-a aflat la prima sa participare la Festivalul de la Cannes. Alături de el, s-a aflat şi Cristian Mungiu, care a adus României anul trecut primul Palme d’Or pentru lungmetraj din istoria filmului românesc. Premiul i-a fost înmânat lui Marian Crişan de preşedintele secţiunii Cinéfondation şi al celei de scurtmetraj, Hou Hsiao Hsien.

“Megatron” este o poveste despre un copil de 8 ani, care locuieşte împreună cu mama lui, într-un sat nu foarte aproape de Bucureşti. Scurtmetrajul are doar două personaje, copilul Maxim Trinu şi mama, interpretată de Gabriela Crişu.

Azi are loc marşul gay în Bucureşti, din cauza căruia autorităţile se aşteaptă să aibă loc o mulţime de incidente, între demonstranţi pe de o parte iar, de cealaltă parte, membrii formaţiunii Noua Dreaptă, ai Partidului Conservator, popi, şi chiar populaţia obişnuită.

Din ce înţeleg eu, ei vor să li se aprobe un fel de contract de concubinaj, care să le reglementeze proprietatea asupra bunurilor puse în comun.

Este ceva ilogic aici: dacă asta ar fi dorinţa lor, un astfel de contract este deja posibil, cu legitimitate juridică, între două persoane fizice oarecare, cu autentificare notarială. Deci, dacă aceasta este cea mai mare dorinţă a lor, câţi dintre ei au încheiat deja un astfel de contract la notar?

Ziarul Ziua evidenţiază faptul că, la examenul de bacalaureat, subiectele despre I.L. Caragiale, George Calinescu, Ion Creanga, Marin Preda, George Bacovia, Nichita Stanescu, George Cosbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Marin Sorescu, Camil Petrescu, Gellu Naum, Ion Barbu sau Mateiu Caragiale, etc., au fost înlocuite cu conferinţe de presă ale lui Jonathan Scheele, texte din Pactul National pentru Educatie, Raportul Tismaneanu, Ghidul cetateanului roman in UE, Raportul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala, articole din ziare cu autori obscuri, şi alte asemena bazaconii.

Mi se pare revoltător faptul că textele din manele au fost uitate. Adică ce, Adrian Copilu’ Minune ce are?

De acord, Luceafărul e normal să fie uitat. “Eminescu este un mare clasic, pentru ca se studiaza între peretii claselor.” “În versurile: “Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul? poetul ne vorbeste despre aspectul fiintei cu care Luceafarul este în gagicareala si ea îi spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul.“. Aşa că (,) “ca sa o vada, luceafarul s-a dat de trei ori peste cap si s-a facut musca“

Dar cum să nu dai ca subiect la examen un Guţă care, cu sensibilitatea-i binecunoscută, spune:

Cand incet vantul adie,
Pun mana la inima
Din privirea mea pustie
Mai curge o lacrima.

sau spiritul puternic ancorat în realitate al lui Florin Salam:

Eu ma distrez şi-mi cheltui,
toţi bani , şi-mi aleg toate fetele sexy
xaxi pentru ele e onoare să stea cu un băiat de valoare!!!!!

Am viatţă de Barosan chiar dacă
sunt un puştan
Sunt tânăr şi viaţa îmi place
Şi agăţ numai puştoaice!!

Da’ nu-i bai, milităm şi câştigăm, de la anu’ o să avem şi manele!

Deocamdată, cota la pariuri pentru melodia lui Nico şi Vlad Miriţă cu melodia Pe-o margine de lume, este de 16/1.

Interesante comentariile făcute de Heckler Spray, un foarte cunoscut site de profil, pe seama celor doi:

Poate aţi observat că anul acesta la Eurovision este anul femeilor sexy. Dar unde sunt bărbaţii macho? În România, dacă ar fi să ne luăm după cum arată Vlad. E un bărbat de vis, păcat că târfa (“bitch“) de Nico se bagă în faţă jumătate de melodie cu vocea ei stridentă. Ce căţea! … Oricum, n-avem nici cea mai vagă idee ce se vrea să se spună în Pe-o margine de lume, şi nici nu ne pasă pentru că sună prea lacrimogen şi fără vlagă iar Vlad nu va fi niciodată al nostru, indiferent ce vom face noi.

Bucuriile mari se consumă în tăcere.

Pentru noi cei din ţară, evoluţia lui Costel Busuioc şi câştigarea finalei Hijos de Babel este o bucurie mai abstractă. Cu excepţia consătenilor lui Costel care au un motiv de mândrie mult mai puternic.

Dar adevăratul câştigător al acestei competiţii este românul necăjit plecat la muncă în Spania, Italia şi în alte părţi ale lumii. Ei au câştigat mai mult decăt Costel. Au cîştigat respectul populaţiei respective care de acum încolo vor şti dinainte că printre emigranţii români există şi oameni cinstiţi, modeşti şi muncitori, care au venit la ei în ţară nu doar ca să fure şi să cerşească. Vor şti de acum încolo că, acceptând emigranţii români, nu câştigă doar bani de pe urma acestora ci, în unele cazuri, şi un transfer de cultură care nu e cu nimic mai prejos de a lor.

Povestea lui Costel e cel mai puternic argument în acest sens.

Bravo, Costel! Bravo, emigranţilor români care reuşesc să învingă opacitatea şi de multe ori reaua credinţă şi lăcomia autorităţilor din România, câştigându-şi respectul şi bunăstarea ân alte părţi ale lumii, dacă la ei acasă nu este posibil!

Pe 1 martie avem una din cele mai frumoase, delicate şi vechi sărbători specifice, Mărţişorul. Semnificaţiile cumulate sunt multiple, dar toate au trei trăsături specifice: renaşterea, sensibilitatea, şi atenţia specială acordată femeilor.

Mărţişorul oferit cu această ocazie femeilor se consideră că aduce noroc şi bunăstare. Unii consideră că roşul simbolizează primăvara şi albul iarna, Mărţişorul fiind sărbătorit la întretăierea celor două anotimpuri. Personal prefer versiunea conform căreia cele două şnururi reprezintă dragostea şi sinceritatea. Această simbolisitică se încadrează şi mai bine cu florile timpurii de primăvară asociate acestei sărbători. în special ghiocelul.

Există dovezi arheologice conform cărora Mărţişorul are o tradiţie de peste 8 mii de ani, datând din vremea geţilor. Ulterior se sărbătorea asemănător zeul Marte ca principalul protector al fertilităţii şi al vegetaţiei, iar tracii sărbătoreau într-un mod asemănător zeul Marsyas Silen.

La femeile dace se regăseşte foarte clar această tradiţie, ele purtând monezi sau pietricele legate cu fire de lână roşii şi albe, pentru bunăstare şi fertilitate.

Obiceiuri asemănătoare se regăsesc în toată zona Balcanilor, în special în Bulgaria (sărbătoarea denumită Marteniţa – Мартеница), Macedonia şi Albania.

Nico şi Vlad Miriţă cu melodia Pe-o margine de lume ( m.: Andrei Tudor; t.: Andreea Andrei, Adina Şuteu) sunt câştigătorii finalei concursului de preselecţie pentru Eurovision Song Contest 2008, care va avea loc la finele lui mai (prima semifinală pe 20 mai, a doua semifinală pe 22 mai, finala pe 24 mai) , la Belgrad.

Lupta pentru primul loc a fost strânsă, principalii pretendenţi fiind, alăuri de Nico şi Vlad Miriţă, suedezii de la Biondo cu melodia Shine. Câştigătorii finalei s-au decis abia după ultimele voturi.

Personal mi-a plăcut cel mai mult Seven Days interpretată de Paula Seling şi Provincialii, iar melodia câştigătoare a fost pe locul doi în topul ăreferinţelor personale. Dar bine cel puţin că nu a fost ca în alţi ani, când au câştigat melodii şi interpreţi care nu aveau nicio şansă din start.

Nico:

Nascuta la un intai februarie, la Ploiesti, si de multe ori imi aduc aminte de copilarie, de clipele frumoase în care ma gandeam la ce mi-as dori sa devin atunci cand voi fi mare. Am vrut sa devin artista , cred ca a fost cea mai mare dorinta si adevarul e ca intotdeauna mi-a placut sa cant. Astazi, totusi ma mai gandesc ca viata mi-a oferit multe momente frumoase si practic viata mea e minunata datorita muzicii si familiei.

Vlad Miriţă:

Este prima oară când particip la Eurovision. Sunt onorat că particip, mai mult, sunt onorat că particip alături de Nico, pe care o respect şi o admir demult. Noi am mai încercat un duet, tot cu o piesă a lui Andrei Tudor, pe care, însă, n-am reuşit să o impunem. Le mulţumesc celor care ne susţin şi promitem că vom face maximum pentru ei şi pentru toţi românii

Problema e că atunci când s-a stabilit Belgrad ca gazdă a Eurovision 2008 nu s-au anticipat problemele cu care se vor confrunta sârbii. Declararea independenţei provinciei Kosovo a provocat în toată Serbia şi la Belgrad în special acţiuni violente de protest, îndreptate în special împotriva ţărilor din Europa de Vest. Personal nu sunt convins că lucrurile se vor limpezi până în mai, astfel încât sunt şanse mari ca anul acesta concursul să se mute în altă ţară. Sau să se anuleze.

La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române.

Hora Unirii

Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu. Se canta mereu pe data de 24 ianuarie, cand s-au unit Moldova si Tara Romaneasca, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Hai să dăm mâna cu mâna
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmanii din ţară!
Între noi sa nu mai fie
Decât flori şi armonie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Şi la viată cu unire
Şi la moarte cu-nfraţire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creste
Si duşmnaul nu sporeşte!<br

Amândoi suntem de-o mama
De-o făptură si de-o sama,
Ca doi brazi într-o tulpina
Ca doi ochi într-o lumina.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o faima-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire
Sa-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţeasca
Pe câmpia româneasca!

România va fi oaspete de onoare din acest an la carnavalul de la Veneţia, 26 ianuarie-5 februarie, fiind prima ţară din lume care are acest privilegiu.

Pe perioada carnavalului, România va avea expus în permanenţă un pavilion expoziţional, iar artiştii români (Dan Puric, formaţia Shukar, Căluşarii, etc.) vor susţine concerte de muzică populară, jazz, şi spectacole de teatru.

“Invitaţia României de către primarul Veneţiei şi autorităţile italiene este o excelentă oportunitate pentru România să îşi arate adevărata imagine. Este cea mai bună modalitate pentru România de a-şi exporta cultura”, spune Ministrul Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu.

Acuma, sunt convins că reprezentanţii oficiali ai României la carnaval se vor comporta OK. Problema e, din experianţa noastră internă, că acolo unde e lume multă şi distracţie, e şi un vad grozav pentru furturi, tâlhării şi cerşit. Astfel încât Carnavalul de la Veneţia va atrage hoţii şi cerşetorii noştri rezidenţi în Italia care se vor aduna cu siguranţă acolo precum muştele la miere. Plus că la italieni încă nu le-a trecut isteria antiromânească. Astfel încât s-ar putea ca eforturile autorităţilor române şi italiene să fie anihilate rapid de oamenii obişnuiţi, români (inclusiv romani) şi italieni, cărora nu le pasă de relaţiile diplomatice dintre cele două ţări. Sper să nu fie aşa!